Miron Cozma s-a întors la Petroşani după ce i-a expirat interdicţia de a intra în localitate

Cozma, însoţit de un grup de prieteni şi de soţia sa, Marinela Niţu, a fost întâmpinat la intrarea în Petroşani de fratele său, Tiberiu Cozma, lider de sindicat la Mina Lonea, dar şi de alţi membri ai familiei şi foşti ortaci.

Fostul lider al minerilor a declarat că este foarte emoţionat, menţionând că nu a mai fost de 16 ani în casa fratelui său din municipiul Petroşani.

„Adevărul e că, datorită formaţiei profesionale, cea de miner, am căpătat aşa, o mare experienţă în a nu fi emotiv. De data aceasta aş putea spune că sunt copleşit de emoţii. Nu-mi vine să cred că reuşesc, în sfârşit, după atâţia ani, să calc pe pământ de Petroşani. Voi merge la prieteni, la mormântul părinţilor mei, pentru că este incredibil ca într-o ţară civilizată a mileniului trei, ţară europeană, să ceri aprobare de la miliţie – pentru că asta e miliţie neocomunistă, nu e poliţie, până la poliţie mai e cale lungă – să merg la mormântul părinţilor mei. E incredibil că asemenea lucru se întâmplă în România”, a declarat Miron Cozma.

El a adăugat că va sta o săptămână în Petroşani.

„Stau şi eu de Moş Nicolae cu nepoţica. În 4, vreau să depun şi eu o coroană la un monument al minerului, împreună cu sindicatul Minei Lonea, care mi-a lansat invitaţia de a depune această coroană de flori, pentru că nu am mai făcut-o de mult timp şi nu pentru că nu mi-aş fi dorit. Sfânta Varvara, ocrotitoarea minerilor, eu am introdus-o ca sărbătoare a minerilor”, a spus Cozma.

Cozma a vizitat sediul Companiei Naţionale a Huilei din Petroşani pentru a vedea ce s-a schimbat, a trecut pe la fostul sediu al Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului, în prezent părăsit, şi a mers cu un grup de prieteni într-un local cu specific hardrock pe care îl frecventa înainte de a intra în închisoare.

În plimbarea sa prin municipiul Petroşani, Miron Cozma s-a întâlnit cu un grup al USL care se afla pe străzi într-un marş, însă jandarmii i-au avertizat pe manifestanţi că acţiunea este ilegală, neavând aprobare pentru miting.

De când a ieşit din penitenciar, în cei cinci ani de interdicţie, lui Miron Cozma i-a fost permis să tranziteze municipiul Petroşani doar pentru a ajunge la mormântul părinţilor săi din Petrila sau pentru a participa la evenimente în Lupeni sau Uricani.

Miron Cozma a mers la Petroşani după ce, sâmbătă, a asistat la manifestările de Ziua Naţională organizate la Alba Iulia.

Interdicţia de a intra în Bucureşti şi în Petroşani impusă de instanţă în cazul lui Miron Cozma, în urma implicării acestuia în mineriadele din 1991 şi 1999, a expirat în 1 decembrie, fostul lider al minerilor declarând, încă de la jumătatea lunii noiembrie, că în 2 decembrie va merge la Petroşani, pentru prima dată după 1999.

Atunci, Miron Cozma declara că prima dată va merge la mormântul părinţilor săi din Valea Jiului. „În 1 decembrie voi fi la Alba Iulia, mă voi vedea cu colegii mei de partid, iar apoi, a doua zi, voi merge pentru prima dată după 1999 la Petroşani. Aici vreau să merg la fratele meu, la mormântul părinţilor mei, dar şi la prieteni pe care nu i-am mai vizitat de atâta timp”, afirma fostul lider al minerilor.

El spunea că nu se grăbeşte să ajungă la Bucureşti, propunându-şi ca în drum spre Capitală să se oprească la Târgu Jiu, oraş în care în urmă cu un an şi-a lansat propriul partid, Partidul Social Democrat al Muncitorilor.

Fostul lider al minerilor Miron Cozma a fost eliberat în decembrie 2007 din Penitenciarul Rahova, după ce a ispăşit zece ani de închisoare pentru subminarea puterii de stat.

În cazul lui Cozma, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în decembrie 2005, contopirea pedepselor pe care acesta le-a primit pentru implicarea în două mineriade: şapte ani şi 11 luni închisoare (pedeapsă executată deja pentru mineriada din 1991) şi zece ani de închisoare (pedeapsă aplicată de instanţa supremă pentru mineriada de la Costeşti, din februarie 1999).

De asemenea, lui Miron Cozma i-a fost impusă, pentru o perioadă de cinci ani, interdicţia de a intra în Bucureşti şi Petroşani. Aceasta a fost o măsură complementară dispusă de instanţa supremă în februarie 1999, când l-a condamnat la 18 ani de detenţie pentru mineriada din septembrie 1991, soldată cu căderea Guvernului Petre Roman.