Cutremur de 4,2 grade în Vrancea. Unde s-a simţit

Cutremur de 4,5 în Vrancea. Seismul s-a produs la o ora 13:32, în zona sesimică Vrancea, Buzău, la o adâncime de 145 de kilometri.

Cutremur de 4,5 în Vrancea

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 67km E de Brasov, 85km NE de Ploiesti, 107km S de Bacau, 124km V de Galati, 125km V de Braila, 138km N de Bucuresti, 154km NE de Pitesti, 181km E de Sibiu, 189km SV de Iasi, 203km N de Ruse.

Citeşte şi Un cutremur puternic în Capitală ar provoca zeci de mii de victime. Edmond Niculușcă: „Bucureștiul e cel mai vulnerabil din UE”

Seismul a avut loc la 35 de ani de la ultimul cutremur de 7 grade pe scara Richter în România. Acesta s-a produs în noaptea de 30/31 august 1986, la ora locala 00:28min.  A fost al treilea eveniment seismic ca magnitudine in ultimii 170 de ani, dupa seismele majore catastrofale din 1940 si 1977.

Alte articole

Cutremur în România. Seismologii au revizuit magnitudinea la 3.8

Cutremur cu magnitudine 6.3 la o adâncime de doar 10 km

Tot pe 1 septembrie, în noapte de marţi spre miercuri, România a fost zguduită de un seism de 2.4 grade pe scara Richter, la adâncimea de 134km.

Mai multe seisme cu magnitudinea peste 4 grade pe scara Richter s-au produs în România în 2021:

12 iulie – Un cutremur cu magnitudinea 4,1 s-a produs, la ora locală 3:09, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău. Cutremurul a avut loc la o adâncime de 112 de kilometri în apropierea următoarelor oraşe: 70 km est de Braşov, 77 km nord-est de Ploieşti, 116 km sud de Bacău, 120 km vest de Brăila, 121 km vest de Galaţi şi 128 km nord de Bucureşti.

6 iulie – Un cutremur cu magnitudinea 4,1 s-a produs, la ora locală 14:20, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău. Seismul a avut loc la o adâncime de 135 de kilometri.

25/26 mai – Un cutremur mediu, cu magnitudinea 4,7, s-a produs, la ora 00:30, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău. Cutremurul a avut loc la o adâncime de 128 de kilometri şi a fost resimţit şi la Bucureşti.

9 aprilie – Un cutremur cu magnitudinea 4,5 s-a produs la ora 21:36, în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea, la o adâncime de 120 de kilometri.

7 martie – O mişcare seismică cu magnitudinea 4,1 a avut loc la ora locală 11:52, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, la o adâncime de 145 de kilometri.

27 februarie – O mişcare seismică cu magnitudinea 4,2 a avut loc la ora locală 23:13, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău. Seismul a avut loc la o adâncime de 126 de kilometri.

Când vine marele cutremur. Avertismentul lui Gheorge Mărmureanu

Gheorghe Mărmureanu avertizează că orice cutremur care are peste 7 grade pe scara Richter ar putea face, din nou, prăpăd în România. Declaraţia a fost făcută la 44 de ani de la seismul din 1977.

„Noi trebuie să fim calmi. Blocurile care sunt făcute în România sunt făcute pentru cutremur, dar nu sunt făcute peste tot. După 1963 a început în România să se construiască cât de cât seismic. […] Problema este nu doar a României, ci peste tot în lume. Am fost în SUA și am întâlnit problema și acolo. Un profesr renumit spunea că știm mai multe despre spațiu decât despre Pământ. Cel mai adânc foraj în Pământ e de 9 km și apoi au fost blocate aparatele.

În momentul de față Institutul (n.r.: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU FIZICA PĂMÂNTULUI) are în secunda 3-4 ce magntudine are cutremurul. La noi e periculos ce e peste 7 grade pe scara Richter, peste 7,1. […]

Trebuie să construim conform calculelor. Chiar dacă facem proiect bun, le constuim bine? Am găst în stâlpul unui bloc papuci, o pălărie și așa mai departe. Păi ce e asta?”, a precizat Gheorghe Mărmureanu la Digi24.

Citeşte şi Bucureştiul, cea mai periculoasă capitală europeană: „Nu infracţionalitatea este de vină”

Joi, 4 martie 2021, s-au împlinit 44 de ani de la cutremurul din 1977. Ţara noastră nu era pregătită pentru un asemenea fenomen. Deşi a fost un incident care a rămas impregnat în minţile românilor pentru totdeauna, autorităţile române nu au reuşit să ia foarte multe măsuri pentru a diminua pagubele unui posibil seism.

Potrivit unui scenariu folosit în 2018 de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) la simularea unui cutremur de 7,5 grade, urmările acestuia erau estimate la 4.380 de morți, 8.040 de răniți, şi aproximativ 50.000 de persoane rămase fără adăpost. Exercițiul DSU lua în considerare că șase spitale din București ar fi distruse, iar 23 ar fi distruse parțial. 48.000 de consumatori ar rămâne fără electricitate și 55.000 fără alimentare cu apă.

Cutremurul s-a simțit în aproape toată Europa de Sud-Est, iar în nord, s-a simțit până în Moscova și Sankt Petersburg. În nord-estul Munteniei, sudul Moldovei, cutremurul a produs efecte puternice asupra solului, incluzând crăpături și fenomene de lichefiere a solului. Pe Valea Prahovei, au avut loc alunecări de teren.