Previziuni economice 2013. Isărescu anunţă vremuri mai bune: Nu mai strângem şurubul

În 2013, românii nu vor mai fi nevoiţi „strângă şurubul”, a estimat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, după o întrevedere avută, marţi, cu premierul Victor Ponta. În plus, prin absorbţia de fonduri europene, România ar putea înregistra o creştere economică importantă anul viitor.

„Eu cred că România are şanse să aibă creştere economică importantă de la anul, chiar mai mare decât în acest an indiferent ce se întâmplă în Europa„, a apreciat Isărescu, completat de Victor Ponta: „Eu mă bazez pe prognoza Comisiei Europene, care arată că România poate avea o creştere economică superioară de 2 la sută din PIB„.

Mugur Isărescu a mai adăugat că Guvernul a reuşit să colecteze mai mulţi bani la bugetul de stat, reducând astfel deficitul.

Potrivit guvernatorului BNR, programul fiscal a fost menţinut în limitele stabilite în pofida anului electoral şi a ajustărilor succesive din ultimii ani, astfel că România va ieşi din procedura de deficit excesiv.

Alte articole

Banca austriacă a înjumătățit prognoza de creștere economică a României pe 2025. Specialiștii prevăd cea mai mare inflație din Europa

DOCUMENT Condiţia obligatorie pentru ca românii să aibă un salariu mediu de 5.355 de lei în 2025

„Cred că, din punct de vedere fiscal, nu mai trebuie să strângem. Trebuie să fim doar chibzuiţi şi să facem dozajul de aşa natură încât să nu mai fim nevoiţi să tăiem şi să strângem„, a spus Isărescu, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu premierul Victor Ponta.

Execuţia bugetului general consolidat după primele zece luni s-a încheiat cu un deficit de 7,2 miliarde de lei, respectiv 1,19% din PIB, faţă de un deficit de 2,3% din PIB în perioada similară din 2011 şi de 1,18% din PIB la finele lunii septembrie. Comparativ cu primele zece luni din 2011, deficitul bugetar este în scădere cu 6,1 miliarde de lei.

Pe de altă parte, Guvernul a decis desfiinţarea autorităţilor de supraveghere din domeniul financiar – cu excepţia celor care ţin de BNR – şi unificarea lor sub egida Autorităţii de Supraveghere Financiară. Mugur Isărescu a subliniat că această unificare a fost recomandată de către Banca Centrală Europeană, mai ales în state în care adâncimea acestei pieţe este mică. „După cum ştiţi, 94% din intermediarea financiară reprezintă piaţa bancară. Pentru 3-4% din piaţă să stai cu trei instituţii este un mic lux„, a explicat Isărescu. El a arătat că România şi-a permis până în prezent acest lux, dar trendul european şi dezvoltarea BCE impune o astfel de măsură.

Guvernatorul BNR a mai argumentat necesitatea noii structuri, unice, prin faptul că România trebuie să aibă o unică reprezentare în Consiliul European de Risc Sistemic şi trebuie să definească cine anume este reprezentantul la nivel european pe probleme de macroprudenţialitate.