Motivul pentru care Traian Băsescu a dispărut din viaţa publică. Acum s-a aflat ce a pățit fostul președinte

Motivul pentru care Traian Băsescu a dispărut din viaţa publică. Fostul preşedinte al României a fost declarat oficial colaborator al Securității în septembrie 2019, iar pe 5 noiembrie 2021, secţia de contencios administrativ de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va începe judecarea recursului.

Motivul pentru care Traian Băsescu a dispărut din viaţa publică

Secţia de contencios administrativ de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit la începutul anului pentru data de 5 noiembrie 2021 începerea judecării recursului formulat de Traian Băsescu în dosarul în care fostul preşedinte a fost declarat în primă instanţă colaborator al Securităţii. Acesta este şi motivul pentru care Traian Băsescu s-a retras din prim-planul vieţii politice.

„Mi-am impus să mă țin departe de orice declarații, măcar pentru o perioadă. De patru luni de zile nu mai vorbesc cu presa, așa vreau să fac și în continuare, până la procesul meu. După aceea, nu va fi nici o problemă, o să răspund presei cum am făcut și până acum”, a declarat Traian Băsescu pentru Fanatik.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Foştii preşedinţi rămân fără drepturi dacă au colaborat cu Securitatea. Primul vizat este Traian Băsescu

Alte articole

Ce spune vicepreședintele PSD, Vasile Dîncu, despre alegerea viitorului premier. Ce șanse are Eugen Tomac: „Ar putea fi o soluție de echilibru”

Ministrul Pîslaru se declară ”țap ispășitor” pentru noua lege a salarizării. ”Să îi întrebați pe cei care au pregătit-o de ce are lacunele respective”

Pe 20 septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea CNSAS şi a decis că fostul preşedinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea. Traian Băsescu riscă să piardă toate privilegiile acordate unui fost șef de stat, care nu sunt deloc de neglijat. Conform legii 406/2001, persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de următoarele drepturi:

a) folosinţă gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar;

b) o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu; c) pază şi protecţie, precum şi folosinţă gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.