Doliu imens pentru muzica populară. A murit unul dintre cei mai iubiți interpreți ai românilor

Artistul își ducea traiul în satul Pârâul de Pripor, din comuna Godineşti, un loc unde muzica primează în educația copiilor.

Pantelie Civit a declarat într-un interviu că meseria de lăutar era una de bază în România.

Artistul a încântat publicul de-a lungul vremii la evenimente, petreceri, sau concerte.

Pantalie Civit a povestit că provenea și el dintr-o familie de muzicanți. Prima oară a fost bunicul său, apoi tatăl lui, tradiția fiind transmisă din generație în generație.

„În urmă cu 40-50 de ani, noi eram foarte săraci, iar meseria aceasta, de lăutar, era de bază. Dacă nu aveam pământ să muncim, luam vioara şi plecam prin sate, pe la hore, la nedei (n.r. – petreceri populare câmpeneşti) sau alte evenimente. De sute de ani, oamenii din acest sat se ocupă de cântat. La mine în familie a cântat bunicul, după care a urmat tatăl meu. Această tradiţie se păstrează din tată în fiu. Aproape tot satul se ocupa cu muzica. Au mai fost, totuşi, printre noi şi câţiva care nu au avut ureche muzicală“, a povestit Pantelie Civit într-un interviu pentru.

Artistul a fost primul de la el din sat care a urmat studii muzicale de specialitate şi a învăţat să cânte la vioară după note. Acesta a fost la Şcoala de Muzică din Braşov, unde a învăţat să cânte tangouri, deși avea cunoșințe de bază deja de la tatăl său.

Doliu în muzica populară. Pantelie Civit, lăutarul care a cântat cu Maria Lătărețu

Civit a abandonat până la urmă școala și a decis să-și urmeze pasiunea de a deveni lăutar și a cânta la evenimente.

„La început, am învăţat să cânt de la tatăl meu, dar el a rămas la un anumit nivel şi am cântat cu un unchi, care era unul dintre cei mai bătrâni şi apreciaţi lăutari din sat, împreună cu care participam la nunţi şi diferite alte evenimente. Învăţasem să cânt după ureche.

Pe urmă, am furat câte ceva de la lăutarii vestiţi din sat, cum ar fi Haralambie Cidoiu. Apoi s-a dus vestea că e o şcoală medie de muzică la Braşov, oraşul Stalin, cum i se spunea în vremea respectivă, iar tatăl meu m-a dus şi m-a înscris. Am susţinut o probă în faţa unui juriu. Am cântat şi am fost admis. A dat Dumnezeu şi am terminat şapte clase, după care am venit în vacanţa de vară acasă. Tot tineretul a aflat de mine că ştiu să cânt tangouri şi valsuri. Am început să mă învăţ la bani şi să merg la cântări, aşa că nu m-am mai dus la şcoală. Încet-încet mi s-a dus vestea“, mai spunea acesta.

Pantelie Civit a făcut chiar și un taraf în acea perioadă, iar Maria Lătăreţu i s-a alăturat la anumite cântări.

„Făcusem un taraf al comunei Godineşti şi, în perioada respectivă, am cântat cu artiste renumite, care erau foarte iubite. Maria Lătăreţu cânta nemaipoment de dulce şi era apreciată de toată lumea. Nu era ca ea nicio cântăreaţă. Noi nu prea ştiam bine tonalitatea ei şi am făcut o greşeală: ea cânta ba cu Re Major sau cu Mi, iar eu am pus-o cu Fa sau cu Sol, dar până la urmă ne-am obişnuit unii cu ceilalţi“, povestea Pantelie Civit, potrivit capital.ro.