Hotelurile în paragină din sudul litoralului vor plăti impozite de cinci ori mai mari. Reacţia patronatelor: „Nu ajută cu nimic, dar este un semnal de alarmă”

Primarul Mangaliei, Cristian Radu, a explicat într-o şedinţă de Consiliu Local în decembrie 2021 de ce este nevoie ca hotelurile în paragină din sudul litoralului să fie supraimpozitate.

„Veţi vedea de la anul (din 2022, n.red) o schimbare majoră. Am lucrat un an la această hotărâre de consiliu local, pentru a nu fi contestate măsurile. I-am tot avertizat pe agenţii economici şi pe persoanele fizice care deţin aproape 250 de active din staţiunile din sudul litoralului, dar şi din oraşul Mangalia. Unii dintre ei au înţeles, alţii nu prea“, a spus edilul Mangaliei, conform Adevărul.

Citeşte şi: Exclusiv – Adrian Marinescu, despre valul 5: „E clar că ce urmează săptămânile următoare va fi complicat. Vom avea probleme de internare”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

De exemplu, un hotel care avea stabili un impozit de 7.800 de lei va plăti, ca urmare a acestei măsuri, 31.200 de lei, fiind vorba despre o majorare de 300%. Pentru un teren de 500 mp, din zona A, impozitul era de 520 de lei, iar la supraimpozitare, suma a crescut la 3.120 de lei.

Alte articole

Românii plătesc cele mai mari impozite pe salarii din UE. Aproape jumătate din bani se duc la stat

Eugen Tomac promite că nu va crește taxe sau impozite dacă ajunge premier: „Evident că acolo unde putem corecta lucrurile vom încerca, în acord cu partidele”

Primăria Mangalia nu are, însă, o listă cu toate aceste active, hoteluri sau terenuri. Motivul: angajaţii municipalităţii susţin că deţin lista cu societăţile pe numele cărora se află spaţiile neîngrijite.

De cealaltă parte, Linica Stan, preşedinta Organizaţiei Patronale Mangalia, consideră că decizia este una foarte bună, dar această modalitate de sancţionare nu va rezolva problema activelor abandonate.

„Nu ajută cu nimic supraimpozitarea, dar este un semnal de alarmă: poate se trezesc proprietarii acestor hoteluri şi terenuri şi mai fac şi ei ceva“, spune Linica Stan, potrivit Adevărul.

Ea a dat exemplul proprietarului unui hotel cu 100 de camere care achită anual la buget chiar şi 200.000 de lei deoarece valoarea de inventar este mare. În schimb, în cazul hotelurilor ruină, a complexurilor abandonate, valoarea de inventar a acestora este mică, iar impozitul este la fel.

„Pentru cei care de 30 de ani nu fac nimic nu reprezintă nimic această decizie. Am mai auzit discuţii de genul: «Dacă o să-i punem impozitul aşa de mare cum îl ajutăm?» Păi, eu zic aşa: putea să se ajute singur, de 30 de ani”, a mai precizat Linica Stan.

Potrivit Adevărul, în perioada comunistă, staţiunile din sudul litoralului, Neptun, Saturn, Venus, Olimp, dar şi Cap Aurora, atrăgeau anual mii de turişti români şi străini. După Revoluţie, zona de sud a litoralului a devenit o „Cenuşăreasă“, statul român închizând ochii an după an la degradarea hotelurilor, la lotizarea şi vinderea a hectare întregi din Pădurea Comorova, la „maghernizarea” staţiunilor, altădată perle ale litoralului românesc.

Cum s-a ajuns aici? În 1990, statul român a lăsat administrarea structurilor de cazare, ale restaurantelor, pe mâna celor care erau angajaţi ai hotelurilor: directori, dar şi şefi de sală. Complexurile hoteliere s-au împărţit pe bucăţi, au trecut dintr-o administrare în alta, dintr-o formă de privatizare în alta. Dacă mulţi ani încă s-au scos bani din vechile structuri de primire comunistă, în virtutea inerţiei, nimeni n-a investit nimic în modernizarea lor aproape trei decenii. Însuşi primarul Mangaliei, Cristian Radu, spunea că „în Saturn nu s-a investit un leu timp de 50 de ani“.

Cum au fost privatizate hotelurile în paragină din sudul litoralului

O altă decizie de privatizare, care s-a dovedit a fi un fiasco, poartă semnătura fostului ministru al Turismului Dan Matei Agathon. Jumătate din hotelurile faimoase au fost vândute la licitaţie publică cu strigare în schimbul a 45 de milioane de euro. Unele sunt şi acum în ruină. Printre afaceriştii celebri care le-au cumpărat s-au numărat Ovidiu Tender, Ioan Niculae şi fraţii Ioan şi Viorel Micula. Ultimii au obţinut nu mai puţin de 12 hoteluri de pe litoral, la un preţ derizoriu. În sudul litoralului, cei doi fraţi Micula au devenit proprietarii hotelurilor Banat, Slatina şi Craiova din Olimp şi Terra, Caraiman, Clăbucet, Prahova, Romanţa şi Bâlea din Neptun.

La sfârşitul anului 2017, mai multe hoteluri aparţinând fraţilor Micula au fost scoase la licitaţie de Fisc, din cauza datoriilor la bugetul de stat. Unele au fost cumpărate de investitori şi au fost renovate în ultimul ceas, însă au mai rămas ruine în sudul litoralului, pentru care proprietarii vor achita impozite mai mari chiar şi cu 500%.

Citeşte şi: BILANȚ COVID 11 ianuarie 2022. Aproape 9.000 de cazuri în ultimele 24 de ore. Județul unde incidența a depășit 16,86 la mie