Cutremur în România, sâmbătă seară. Ce magnitudine a avut seismul

Cutremur în România, sâmbătă seară. Tot sâmbătă a avut loc un cutremur, de 3,7 grade, și s-a propus în zona Vrancea tot sâmbătă, puțin după miezul nopții.

Cutremur în România, sâmbătă seară. Ce magnitudine a avut seismul

Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare penru Fizica Pământului, cutremurul a avut loc la ora 20.14 în județul Buzău. Acesta a avut magniudinea 3,3 și s-a produs la adâncimea de 126 de kilometri.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cutremurul s-a produs în apropierea orașelor Brașov (64 km), Ploiești (72 km), Bacău (120 km), Bucureși (125 km).

Alte articole

Prognoza meteo. Vreme frumoasă până miercuri, când sunt anunţate furtuni electrice

Anunțul momentului pentru toți proprietarii din România. Care dintre ei riscă amenzi de până la 500 de lei

Regiunea Vrancea este o zona seismica complexa de convergenta continentala, situata la contactul a 3 unitati tectonice: placa Est – Europeana, subplacile Intra – Alpina si Moesica (Constantinescu et al., 1976).

Cea mai puternica activitate seismica pe teritoriul Romaniei se concentreaza la adancimi intermediare (60 – 200 km), intr-un corp litosferic mai rece, in coborare gravitationala, orientat aproape vertical. Activitate ridicata a fost observata in doua domenii de adancime – intre 80 si100 km, si respectiv intre 120 si 160 km . Cutremurele puternice din secolul XX s-au produs in ambele segmente: seismele din 1977 (Mw 7.4) si 1990 (Mw 6.9) in segmentul superior, iar evenimentele din 1940 (Mw 7.7) si 1986 (Mw 7.1) in cel inferior.

Rata de producere a cutremurelor puternice – intre unu si sase evenimente cu magnitudine Mw > 7.0 pe secol – intr-un volum focal extrem de restrans implica un nivel inalt al ratei deformarii relative/specifice (~3.5×10-7 an-1). Procesul tectonic la adancime apare ca decuplat, in mare masura, de tectonica in crusta.

In ceea ce priveste mecanismul focal al cutremurelor vrancene de adancime intermediara, falierea inversa – cu axa extensiilor (T) aproape vericala si axa compresiilor (P) cvasi-orizontala – caracterizeaza toate evenimentele majore (Mw > 6) si, de asemenea, peste 90% din evenimentele studiate, indiferent de magnitudinea lor (Enescu, 1980; Oncescu si Trifu, 1987; Enescu si Zugravescu, 1990; Radulian et al., 2000). Relativ la orientarea planelor de falie, s-au evidentiat doua solutii tipice: (I) planul de falie orientat aprox. NE – SV si inclinat spre NV, iar axa P perpendiculara pe Arcul Carpatic; si (II) planul de falie orientat aprox. NV – SE, iar axa P paralela cu arcul muntos. Datele disponibile – atat macroseismice cat si instrumentale – indica solutii de tip (I) pentru toate cutremurele cu Mw > 7.

Mecanisme de tip faliere normala sau alunecare laterala/ in directie au fost rar observate, pentru evenimente localizate cu precadere la marginea superioara si respectiv inferioara a volumului seismogen (Radulian et al., 2000).

Regimul tensional in zona subcrustala Vrancea este predominant compresiv.

Citește și: Trei cutremure în România în ultimele ore. Unde s-au resimțit și ce magnitudine au avut