Ce măsuri restrictive a pregătit Klaus Iohannis pentru Rusia, după ce a participat la reuniunea Consiliului European

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat joi, 24 februarie, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, convocată ca urmare a agresiunii militare neprovocate şi nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a intervenit prin videoconferinţă, prezentând evoluţiile în curs ale situaţiei de securitate.

Liderii europeni au condamnat în cei mai fermi termeni agresiunea militară rusă la adresa Ucrainei, evidenţiind că acţiunile militare ilegale ale Rusiei reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a principiilor Cartei ONU şi subminează stabilitatea şi securitatea la nivel european şi global. Şefii de stat şi de guvern au arătat că Federaţia Rusă este singura responsabilă pentru acest act de agresiune şi pentru pierderile de vieţi omeneşti şi distrugerile pe care le va provoca.

Sancţiunile la adresa Rusiei, aprobate de UE. Lista completă a măsurilor împotriva lui Putin
Liderii UE au cerut Rusiei încetarea imediată a acţiunilor militare, retragerea necondiţionată a tuturor forţelor şi echipamentului militar de pe întreg teritoriul Ucrainei şi respectarea deplină a integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În intervenţia sa, Preşedintele Klaus Iohannis a condamnat agresiunea armată de proporţii a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, care reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional. Preşedintele României a evidenţiat impactul acţiunilor inacceptabile ale Rusiei asupra securităţii şi a stabilităţii vecinătăţii estice, precum şi consecinţele severe asupra securităţii europene şi euroatlantice, aceste acte încălcând flagrant angajamentele asumate de Rusia la nivel internaţional, inclusiv în ceea ce priveşte rolul său de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.

Alte articole

Rusia anunță că a lovit ținte logistice și de transport în Ucraina. O navă cargo, atacată în Marea Neagră, în apropiere de Odesa

Atac masiv în Ucraina în noaptea alegerilor din SUA. Rusia a lansat 310 drone, inclusiv la Odesa, cel mai apropiat oraş de România

O nouă şedinţă CSAT pe tema securităţii României în contextul războiului din Ucraina, convocată de Klaus Iohannis
Preşedintele a calificat atacul trupelor ruseşti asupra mai multor regiuni din Ucraina, inclusiv capitala Kiev, drept un act deliberat şi neechivoc de agresiune împotriva unui stat independent şi suveran.

Preşedintele Klaus Iohannis a sprijinit reacţia fermă şi rapidă a Uniunii Europene, inclusiv adoptarea pachetului puternic de sancţiuni şi pregătirea, în continuare, a unor sancţiuni individuale şi economice suplimentare, care să vizeze şi Belarus. Klaus Iohannis a pledat pentru atenuarea impactului negativ al acţiunilor Rusiei asupra Republicii Moldova şi Georgiei, state partenere care resimt deja presiunea din partea Moscovei, accentuând importanţa oferirii sprijinului financiar necesar pentru consolidarea rezilienţei partenerilor.

În cadrul reuniunii, liderii europeni au condamnat puternic implicarea Belarusului în agresiunea la adresa Ucrainei, solicitându-i să se abţină de la astfel de acţiuni şi să îşi respecte obligaţiile internaţionale.

Sancţiunile agreate de Consiliul European vor acoperi sectoarele financiar, energetic, al transporturilor, bunurile cu dublă utilizare, precum şi controlul şi finanţarea exporturilor, politica de vize, listările adiţionale ale unor persoane şi entităţi, precum şi noi criterii de listare. Consiliul Uniunii Europene urmează să adopte, fără întârziere, propunerile pregătite de Comisia Europeană şi de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene. Liderii europeni au solicitat pregătirea şi adoptarea de urgenţă a unui pachet suplimentar de sancţiuni individuale şi economice, care va include, de asemenea, şi Belarus.

Consiliul European a deplâns pierderile tragice de vieţi omeneşti cauzate de agresiunea rusă, solicitând Rusiei şi forţelor armate susţinute de Rusia să permită accesul umanitar neîngrădit către toate persoanele aflate în suferinţă.

Şefii de stat şi de guvern au evidenţiat solidaritatea faţă de Ucraina şi populaţia sa, pe care vor continua să le sprijine, împreună cu partenerii internaţionali, prin măsuri politice, financiare, umanitare şi logistice, precum şi prin organizarea unei conferinţe internaţionale a donatorilor. În continuarea deciziei sale din decembrie 2016, Consiliul European a recunoscut aspiraţiile europene şi alegerea europeană ale Ucrainei, conform Acordului de Asociere.

Liderii europeni au convenit, totodată, că Uniunea Europeană va continua să coopereze strâns cu vecinii săi şi au reiterat sprijinul necondiţionat şi angajamentul faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială ale Republicii Moldova şi ale Georgiei. Uniunea Europeană va continua coordonarea strânsă cu partenerii şi aliaţii săi în cadrul ONU, OSCE, NATO şi G7.

Consiliul European a invitat, de asemenea, Comisia Europeană să prezinte planuri de contingenţă, inclusiv în domeniul energiei.