Klaus Iohannis cere sprijin pentru consolidarea securităţii cibernetice

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, vineri, la reuniunea extraordinară a şefilor de stat şi de guvern din ţările membre NATO care a avut loc în format virtual, convocată ca urmare a agresiunii militare a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi a creşterii semnificative a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii regionale, europene şi euroatlantice, sprijinul care trebuie acordat şi Republicii Moldova şi Georgiei, afectate de această situaţie, a informat Administraţia Prezidenţială.

Volodimir Zelenski le-a transmis liderilor europeni că „este posibil să fie ultima dată când mă vedeţi viu”
„Preşedintele României a subliniat, în intervenţia sa, că, în acest moment, afirmarea clară şi fără echivoc a sarcinii fundamentale a NATO, de apărare colectivă, reprezintă un mesaj puternic al unităţii şi solidarităţii aliate. Preşedintele Klaus Iohannis menţionat, în acest sens, şi coordonarea eficientă realizată în cadrul Summitului Formatului B9, găzduit chiar înainte de reuniunea NATO de către România şi Polonia”, arată Administraţia Prezidenţială.

Şeful statului a condamnat în mod ferm invazia militară neprovocată a Rusiei asupra Ucrainei, arătând că aceasta reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional, un act de agresiune împotriva unui stat suveran şi independent. El a reiterat necesitatea ca răspunsul comunităţii euroatlantice să fie ferm, coordonat, unitar şi substanţial.

Preşedintele Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul României pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, precum şi pentru dreptul acesteia de a lua propriile decizii de politică externă şi de securitate.

Alte articole

NATO ar putea „şterge Moscova de pe hartă”, amenință un înalt oficial european. Reacția lui Medvedev: „Un imbecil, avem o armă apocaliptică”

Sorin Grindeanu, cel mai dur atac la adresa Guvernului Bolojan: „Securitatea României şi a românilor nu poate fi tratată superficial și cu amatorism politic”

El a reiterat că actualul context „grav” de securitate regională demonstrează, o dată în plus, necesitatea consolidării, de o manieră coerentă şi unitară, a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul estic, în mod special la Marea Neagră. Preşedintele a reiterat şi importanţa consolidării securităţii cibernetice.

Nicolae Ciucă a mers la la Vama Siret: „Am văzut voluntari de toate vârstele. Românii au arătat că se implică şi că îşi susţin vecinii” GALERIE FOTO+VIDEO
Şeful statului a adresat mulţumiri tuturor aliaţilor pentru deciziile luate de a trimite trupe şi echipamente militare în România şi s-a referit la importanţa accelerării procesului de creare a Grupului de luptă al NATO în ţara noastră, ca măsură de a consolida suplimentar postura de descurajare şi apărare a Alianţei Nord-Atlantice în regiune.

La reuniune au mai participat preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto, prim-ministrul Suediei, Magdalena Andersson, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

Discuţiile au vizat impactul amplu al actualei crize asupra situaţiei de securitate pe Flancul estic al NATO, inclusiv la Marea Neagră, precum şi asupra întregului spaţiu euroatlantic. Liderii aliaţi au discutat despre poziţionarea şi răspunsul NATO la această agresiune, considerată cea mai gravă ameninţare la adresa securităţii europene din ultimele decenii, inclusiv din perspectiva consolidării posturii aliate de descurajare şi apărare. La summit a fost adoptată o declaraţie.

În cadrul reuniunii, liderii aliaţi au condamnat, în cei mai fermi termeni, invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia. Aceştia au solicitat încetarea imediată a asaltului militar şi retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei şi au afirmat că Rusia poartă toată responsabilitatea acestui conflict, respingând calea diplomaţiei şi a dialogului oferită în mod repetat de către NATO şi aliaţi. De asemenea, ei au subliniat că atacul neprovocat şi nejustificat al Rusiei împotriva unui stat suveran, independent şi paşnic a încălcat prevederile dreptului internaţional şi principiile Cartei ONU, se arată în comunicatul citat.

Totodată, liderii aliaţi au reafirmat faptul că NATO este pe deplin solidară cu Ucraina, autorităţile ucrainene şi curajosul popor ucrainean.

Şefii de stat şi de guvern participanţi au reiterat şi angajamentul Alianţei Nord-Atlantice pentru principiile securităţii europene, inclusiv al celui prin care fiecare naţiune are dreptul de a îşi alege aranjamentele de securitate la care să fie parte. Liderii aliaţi au precizat că vor continua să acorde tot sprijinul politic şi practic Ucrainei.

În lumina acţiunilor Rusiei, NATO va trage concluziile necesare pentru adaptarea posturii de descurajare şi apărare. Aliaţii au avut consultări în cadrul articolului 4 din Tratatul de la Washington, iar Alianţa Nord-Atlantică va continua să adopte toate deciziile şi măsurile solicitate pentru a asigura securitatea şi apărarea tuturor statelor aliate.

Liderii NATO au subliniat că rămân uniţi în a proteja întreg teritoriul aliat şi au precizat că angajamentul care decurge din Articolul 5 din Tratatul de la Washington rămâne unul extrem de solid.