Medic: Jumătate dintre medicamentele oncologice care lipsesc sunt pentru copii

„Cele mai mari probleme în aprovizionarea cu medicamente oncologice sunt cele care vizează tratamentul copiilor. Sunt medicamente care în Ungaria se vând cu şapte euro, iar în Serbia, cu 15 euro. Din păcate, medicaţia aceasta ieftină pentru copii nu are înlocuitori. La adulţi, există tratamente alternative, la copiii, nu. De fapt, criza oncologicelor pediatrice durează de două decenii, iar părinţii îşi cumpără aceste medicamente. Unii au noroc şi sunt ajutaţi de diverse fundaţii, cum este cea din Timişoara”, a spus profesorul Curescu, luni, la conferinţa „Trăim în Europa, dar ne tratăm în România”, organizată în Capitală cu ocazia Zilei Internaţionale de Luptă Înpotriva Cancerului.

Cu acelaşi prilej, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) din România, Cezar Irimia, a spus că pentru pacientul român, după momentul diagnosticării, cel mai important lucru este accesul la tratament.

„Este de notorietate faptul că, în România, lista medicamentelor gratuite şi compensate nu a mai fost actualizată de mai bine de 1.800 de zile. Aceasta înseamnă, concret, că peste 140 de molecule şi indicaţii noi, dintre care multe destinate tratamentului cancerului, aşteaptă de aproape cinci ani să ajungă la pacienţii diagnosticaţi cu cancer şi să-i ajute pe aceştia în lupta cruntă cu boala. Prin comparaţie, conform unui studiu european, între momentul aprobării unui medicament de către Agenţia Europeană a Medicamentului şi cel în care acesta poate fi prescris în regim compensat de către medici, în Belgia se aşteaptă 392 de zile, în Suedia, 206 zile, iar în Austria, doar 88 de zile”, a mai spus Irimia.

Potrivit preşedintelui FABC, din acest motiv, se creează o discrepanţă considerabilă între tratamentele disponibile pacienţilor din alte ţări europene şi cele ale pacienţilor români, dar şi o îngrădire a drepturilor pacienţilor români la tratamente de ultimă generaţie. Astfel, a afirmat Irimia, românii ajung să fie trataţi cu medicamente vechi pentru afecţiuni cunoscute, care s-au transformat în boli cronice în multe ţări europene, datorită progreselor în tratament.

Alte articole

O nouă modificare la legile lui Bolojan. Categoria de români care ar putea să retragă integral banii din Pilonul II de pensii

Cristian Țânțăreanu, reacție după ce bolnavii de cancer au dat statul în judecată: „În România, intri în spital cu o boală, ieși cu zece!”

„În acest moment, la Comisia de Oncologie de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate sunt pe listele de aşteptare peste 1.000 de bolnavi de cancer. Cu siguranţă, nimeni nu îşi doreşte să sufere de cancer, dar fiecare dintre noi trebuie să avem certitudinea că, în cazul în care ne îmbolnăvim, vom putea beneficia imediat de un tratament care să ne salveze sau măcar să ne prelungească viaţa. De aceea, noi sperăm că drepturile pacienţilor vor deveni o prioritate, mai ales în condiţiile în care avem un program naţional de sănătate care îi protejează pe pacienţii diagnosticaţi cu cancer, iar reglementările care ne privesc vor respecta criteriile transparenţei, onestităţii şi dreptului la viaţă al pacienţilor români”, a mai spus Cezar Irimia.

Preşedintele FABC a mai arătat că statul român, prin faptul că blochează accesul terapiilor noi pe lista de compensate, încalcă Carta Drepturilor Pacienţilor, semnată de toate statele europene încă din 2006. În aceasta se specifică, în capitolul Dreptul pacienţilor la calitatea asistenţei medicale: „Orice persoană, ţinându-se seama de starea sa de sănătate, are dreptul să primească îngrijirile cele mai adecvate şi de a beneficia de cele mai bune terapii şi de medicamente cu cel mai bun raport cost/eficacitate. Dreptul la calitatea îngrijirilor implică, de asemenea, dreptul la depistare şi la educaţie terapeutică, ceea ce necesită o investiţie financiară şi în mijloace şi presupune asigurarea unui număr de specialişti corect informaţi”.

Anual, 75.000 de români sunt diagnosticaţi cu o formă de cancer, printre aceştia aflându-se şi bolnavi în stadiu avansat, care au nevoie de tratament într-un timp cât mai scurt, pentru ca şansele lor de supravieţuire să rămână la un nivel măcar decent.

„Tratamentul cancerului a evoluat foarte mult în ultimii ani, pentru majoritatea tipurilor de cancer. Există, însă, şi forme de cancer pentru care abia în ultimii ani au apărut îmbunătăţiri importante în tratament. Spre exemplu, pentru cancerul ovarian, anul trecut a apărut un nou medicament – practic, singurul progres înregistrat în ultimii 15 ani. Din păcate, momentan, medicamentul nu este disponibil pe scară largă pacientelor din România, urmare a faptului că nu este inclus pe lista medicamentelor gratuite şi compensate”, a explicat prof. dr. Ştefan Curescu.

Pentru pacienţii care au şansa de a-şi putea susţine singuri tratamentul, fără ajutor din partea statului, terapiile noi au permis ca aceştia să poată avea o viaţă socială activă, precum şi o calitate superioară a vieţii.

Adela Rogojinaru, cadru didactic universitar, a povestit drama prin care a trecut după ce a fost diagnosticată recent cu melanom metastatic. „Dacă în septembrie 2012 nu aş fi avut norocul să fiu ajutată prin finanţare caritabilă, nu m-aş fi aflat astăzi în faţa dumneavoastră. Am reuşit, cu sprijinul unor oameni minunaţi, să îmi plătesc singură tratamentul, fiind un caz fericit şi rar în acest sens. Vă daţi seama ce ar fi însemnat să aştept cinci ani, din acest moment, pentru a avea acces la tratamemtul de care am nevoie? Ar fi fost, practic, o condamnare la moarte. Adresez şi pe această cale un apel, atât opiniei publice, cât mai ales organelor şi instituţiilor îndreptăţite, să pună la dispoziţia pacienţilor cu cancer aceste medicamente noi, pentru că bolnavii de cancer nu au, din păcate, timp să aştepte”, a spus ea.

Rogojinaru a mai spus că timpul de aşteptare pentru soluţii medicale, ca şi durata de decizie pentru finanţarea acestora nu sunt simple acte administrative, ci reprezintă, în realitate, timpul de supravieţuire al bolnavului. „Banii pentru tratarea cancerului înseamnă vieţi salvate sau pierdute. Nu sunt prea multe zone de compromis, nu se poate reveni asupra unui cancer tratat incorect sau tardiv. Accesul bolnavilor la tratamente individualizate ar trebui să fie necondiţionat şi imediat”, a arătat ea.