Ce se întâmplă în corp, atunci când suntem mușcați de un șarpe veninos: „Nu este ca în desene animate”

Salvamontiștii din România spun că șerpii nu atacă decât atunci când sunt atacați sau luați prin surprindere. La noi în țară, vipera este singurul șarpe care poate ucide.

Ce se întâmplă în corp, atunci când suntem mușcați de un șarpe veninos. Sfaturile specialiștilor

Iată trebuie să facem și să nu facem în cazul unei mușcături care ne poate fi fatală. Sfaturile specialiștilor ne vor ajuta să supraviețuim într-o astfel de situație limită.

„Întâlnirile cu șerpii pe munte devin din ce în ce mai dese și în cele mai nebănuite locuri. Trei sferturi dintre mușcăturile de șarpe apar la persoanele care prin proprie decizie ating șerpi și sunt imprudente.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Șerpii veninoși nu atacă decât atunci când sunt atacați sau surprinși. Dacă locuiți sau călătoriți în zone in care exista șerpi, îmbrăcați haine ce vă acoperă picioarele. Luați un băț lung pentru a-l folosi la cercetarea vegetației și astfel șerpii se vor speria și se vor îndepărta. Nu pășiți, nu va așezați pe pământ, nu mutați lespezi de piatră înainte de a verifica locul.

Alte articole

Tot ce trebuie să știi despre mușcătura de căpușă. Care sunt primele semne că starea de sănătate se agravează: „Trebuie să mergeți la spital”

Medicii de la Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara anunţă ce trebuie făcut dacă ești mușcat de porc

Citește și: O femeie a fost muşcată de o viperă în Munţii Făgăraş, în zona Cascadei Capra

Daca ați observat un șarpe la distanță, ocoliți-l fără a-l provoca, iar daca e foarte aproape, rămâneți nemișcat, pentru că, în general, se îndepărtează singur.

Singurele specii de șerpi veninoși din România sunt viperele, răspândite neuniform pe tot teritoriul țării, mai puțin în centrul și sudul Munteniei și Olteniei, dar ajungând în Carpați și la peste altitudinea de 2000 de metri”, scriu salvamontiștii din Cluj.

Ce măsuri de prim ajutor se iau în cazul unei mușcături de viperă

În cazul unei mușcături de viperă, supraviețuirea victimei depinde de anumiți factori. „Manifestările clinice ale mușcăturii de viperă depind de mai mulți factori: cantitatea de venin injectat, localizarea mușcăturii, starea de sănătate a victimei.

Veninul poate sa ducă la apariția unor efecte atât locale cât și sistemice (ale întregului organism), urmate rareori de deces, decesele survenind în special la copii (din cauza unei doze mai mari de venin raportat la greutate) și la vârstnici.

Semne si simptome ale mușcăturii de viperă: locale – urme ale mușcăturii, edem („umflare”) local, flictene (vezicule) hemoragice; sistemice (generale)- febra, transpirații, greață, vărsături, dureri abdominale, diaree, lipotimie („leșin”), dificultăți de respirație, durere toracica, convulsii, coma, alte manifestări neurologice, hemoragii, urticarie, soc anafilactic (edem al feței, limbii, cailor aeriene, dificultăți de respirație, șoc – tensiune arteriala prăbușită, puls periferic nepalpabil).

Clasificarea mușcăturilor de viperă după gradul de toxicitate

Gradul 0 (fără reacție toxică ) – urme ale mușcăturii, fără edem („umflare”) local .

Gradul 1 (reacție toxică minimă ) – edem („umflare” ) local în jurul mușcăturii, fără reacție sistemică.

Gradul 2 (reacție toxică moderată) – edem al întregului membru mușcat, reacție sistemică minimă (vărsături, hipotensiune arterială tranzitorie).

Gradul 3 (reacție toxică severă) – edem care se extinde rapid spre trunchi, stare de șoc, hemoragii sau alte reacții sistemice.

Citește și: Viperă găsită într-o ladă de legume la un magazin alimentar din Piatra Neamţ

Sfaturi ultile de supraviețuire, în cazul unei mușcături de viperă

• Liniștirea pacientului, evitarea mobilizării inutile a acestuia; acesta va fi așezat întins pe spate (sau în poziție laterală de siguranță, dacă este inconștient ) într-un loc sigur, la adăpost de un eventual alt atac al șarpelui;
• Apelarea Numărului Unic de Urgență 112 sau a Dispeceratului Național Salvamont – 0372126668, pentru a anunța evenimentul și a oferi detalii asupra stării victimei și a localizării acesteia (eventual coordonate GPS);
• Se curăță plaga cu apa oxigenată sau cu apă curată;
• Se scot eventualele inele, brățări sau altele asemenea de la nivelul membrului mușcat deoarece în caz de apariție a edemului, înlăturarea lor va fi foarte dificilă, iar acestea vor acționa ca un garou;
• Proximal de plaga mușcată se aplică un pansament cu o fașă elastică pentru a încetini diseminarea veninului pe cale limfatică. Bandajul elastic se scoate numai la spital, după administrarea serului antiviperin (dacă acesta este indicat). Bandajul nu trebuie aplicat prea strâns, pentru a nu împiedica circulația sanguină arterială, cât „să se poată introduce un deget sub bandaj”;
• NU se practică incizii sau „cauterizări” la nivelul mușcăturii* NU se „stoarce” plaga* NU se recomandă aplicarea de gheață sau garou*
• NU se aplica diverse substanțe sau curent electric la nivelul plăgii* NU se încearcă capturarea șarpelui *NU se recomandă utilizarea dispozitivelor de aspirație a veninului* NU se aspiră veninul cu gura;
• Membrul mușcat se imobilizează într-o atelă, pentru a împiedica contracțiile musculare care favorizează circulația limfatică; membrul respectiv va fi menținut în poziție neutră sau mai jos decât nivelul cordului și nu mai sus decât acesta;
• Șocul anafilactic se tratează de urgență prin administrarea de Adrenalină, existând în farmacii sisteme de auto-injectare cu Adrenalină (Anapen, Epipen) intramuscular, acestea putând fi incluse în baremul trusei de prim – ajutor (daca persoana se cunoaște cu alergii severe). Pe lângă administrarea de Adrenalină este utilă și administrarea de antihistaminice (acestea pot fi administrate și în reacțiile anafilactice mai ușoare, iar Adrenalina se administrează doar în formele severe – șoc anafilactic);
• In caz de instalare a stopului cardio-respirator se aplică manevre de resuscitare cardio-pulmonară;
  Pacientul va fi transportat la spital pe targă, evitându-se mobilizarea acestuia (pacientul nu va umbla).
  Serul antiviperin se va administra doar la spital, dacă gradul de toxicitate este moderat-sever”, recomandă Comisia Medicală Salvamont România.

„Problema e ce faci până ajunge echipajul medical dacă eşti pe creasta Făgăraşilor. Trebuie ştiut că vipera nu administrează venin la fiecare muşcătură. Muşcă de intimidare, ca să se apere. În marea majoritate a cazurilor, nu administrează venin. Şi chiar dacă administrează toată cantitatea de venin, nu e ca în desenele animate să te zbaţi de două-trei ori şi apoi să mori.

Ai timp la dispoziţie să ajungi într-o unitate medicală şi să primeşti antivenin care se administrează doar de un medic. Antiveninul este un venin atenuat. Iar reacţia lui poate să fie mai sălbatică decât a veninului, mai ales dacă ai o doză mică de venin”, explică, pentru „Adevărul”, Ion Sănduloiu.