Raport UE: Olandezii între 65-74 de ani au cunoștințe digitale mai bune decât românii între 25 și 34 de ani

”Este important faptul că competențele digitale nu sunt utilizate doar în sectoarele TIC, ci sunt din ce în ce mai necesare în diferite ocupații, iar toți cetățenii au nevoie cel puțin de competențe digitale de bază pentru a participa în societate. Tehnologiile digitale pot fi, de asemenea, utilizate pentru a impulsiona tranziția ecologică, de exemplu pentru a digitaliza sistemele energetice, pentru a realiza soluții de mobilitate durabilă în mediul urban și rural și pentru a promova abordări participative în materie de implicare a oamenilor în modelarea tranziției ecologice”, se arată în Raportul privind performanțele din domeniul științei, al cercetării și al inovării, care analizează performanța UE în materie de inovare în context global.

În medie, doar 56% din populația UE cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani avea cel puțin un nivel de bază de competențe digitale în 2019 (a se vedea figura 4.3-9), în creștere față de doar 54% în 2015.

Nivelurile de competențe variază în funcție de sex, vârstă, nivel de calificare și statutul profesional: în rândul femeilor, 54% au cel puțin competențe de bază, față de 58% dintre bărbați. În rândul tinerilor (în vârstă de 25-34 de ani), 74% au cel puțin competențe de bază, față de doar 24% în cazul persoanelor mai în vârstă (65-74 ani) (a se vedea figura 4.3-10).

În rândul persoanelor cu calificări scăzute, doar 32% au cel puțin competențe digitale de bază, în comparație cu 54% dintre persoanele cu calificări medii și până la 84% cu calificări terțiare. În rândul șomerilor, doar 44% dintre aceștia au cel puțin competențe digitale de bază la nivelul Uniunii Europene.

Alte articole

Bacalaureat 2025. Competențele la limbi străine pot fi echivalate cu șase examene de engleză și unul de germană, recunoscute internațional

Anul școlar 2024 – 2025. Competențele digitale ale elevilor. Când li se cere să folosească inteligența artificială

Țările din Europa de Nord se află în fruntea clasamentului, cu niveluri foarte ridicate ale nivelului general de utilizare a tehnologiilor digitale și competențe de programare software.

”În 2019, proporția adulților cu un nivel de cunoștințe digitale de bază a variat de la 79% în Țările de Jos la 29% în Bulgaria. Chiar și în cazul tinerilor, diferență rămâne mare: în Țările de Jos, 89% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani au cel puțin cunoștințe digitale de bază competențe digitale de bază, în comparație cu 44% în Bulgaria. În plus, persoanele olandeze din grupa de vârstă 65-74 de ani au cunoștințe digitale mai bune decât persoanele din grupa de vârstă 25-34 de ani din România, Bulgaria și Italia”, se mai arată în raport.

Persoanele care locuiesc în orașe au un nivel mai ridicat de alfabetizare digitală decât cei care locuiesc în orașe mici, suburbii și zonele rurale.

În cazul persoanelor care locuiesc în orașele din UE, 37% dețin competențe digitale peste nivelul de bază. Proporția este mai mică în cazul persoanelor care locuiesc în orașe mai mici și suburbii (29%) și pentru persoanele care locuiesc în în zonele rurale (24%).

”În unele țări, precum Bulgaria și România, decalajele dintre mediul rural și cel urban sunt deosebit de accentuate, în timp ce în alte țări, decalajele sunt mult mai mici. În Belgia, persoanele din zonele rurale sunt mai bine dotate cu competențe digitale decât persoanele din zonele urbane. (…) aceste inegalități geografice ar trebui să fie abordate de factorii de decizie politică pentru a promova creșterea favorabilă a incluziunii și a rezistenței sociale”, se mai arată în documentul citat.

Având în vedere importanța crescândă a competențelor digitale în mediul de lucru, tot mai multe și mai din ce în ce mai multe companii își formează personalul în competențe TIC. Între 2012 și 2019, procentajul firmelor din UE care au oferit formare în domeniul TIC angajaților lor a crescut cu 5 puncte procentuale, de la 18% la 23%, ceea ce echivalează cu o rată de creștere de 28%.

Țara care și-a instruit cel mai mult lucrătorii în rândul țările analizate este Norvegia, unde aproximativ 44% dintre întreprinderi au oferit formare în domeniul TIC, urmată de Finlanda, Belgia, Austria și Regatul Unit. Potrivit raportului, țara care s-a implicat cel mai puțin în furnizarea de formare profesională a fost România, doar 6% dintre întreprinderi au actualizat competențele TIC ale angajaților. 

Apariția TIC nu numai că a necesitat o recalificare a lucrătorilor, dar a schimbat și sarcinile pe care aceștia le îndeplinesc și numărul de persoane care interacționează cu calculatoare și software. În UE, 8% dintre persoanele din UE au declarat că și-au schimbat conținutul muncii din cauza noilor programe informatice sau echipamentelor informatice. Această statistică este foarte ridicată în țări precum Islanda (22%), Norvegia (21%), Țările de Jos (15%), Danemarca (16%) și Finlanda (13%), în timp ce este foarte scăzută în țări precum România (3%), Bulgaria (3%) și Grecia (3%).

”În economia digitală, competențele tehnice și digitale trebuie să fie completate din ce în ce mai mult de competențe sociale și de comunicare și de capacitatea de a se adapta la circumstanțe în schimbare. Programele de educație și formare formală și nonformală ar trebui să se adreseze nevoilor erei digitale, luând în considerare complementaritatea dintre competențele tehnice și sociale. Cu cât sunt mai puternice competențele de bază care pe care le au indivizii, cu atât mai ușor le va fi mai ușor să se perfecționeze și recalifice și să se adapteze la schimbările de circumstanțe pe piața muncii”, spun oficialii UE în raport.

Dar chiar și atunci când vine vorba de foarte competențe digitale de bază, persistă decalajele de competențe: 44% dintre adulții din UE nu au nici măcar cele mai elementare competențe digitale. Din nefericire, țările cu cele mai mari decalaje de competențe sunt de obicei de asemenea, țările cu cea mai scăzută participare a adulților la învățare. Doar 1% din populația adultă a României este implicată în diverse forme de învățare.

”Este probabil ca acest lucru să perpetueze și să exacerbeze disparitățile și riscurile existente care înrăutățesc coeziunea socială în UE. Factorii de decizie politică trebuie să își intensifice eforturile pentru a aborda aceste decalaje, cu un sprijin extins din partea UE, precum și pentru a aborda disparitățile observate la nivelul grupe de vârstă, țări și regiuni, pentru a construi cu succes o societate rezilientă, competitivă și echitabilă europeană competitivă și echitabilă”, se mai spune în studiu.

În ceea ce privește contribuția la PIB, țările UE cu o pondere ridicată a TIC au fost Malta (7,5%), Luxemburg (7%) și Suedia (6,3%). Țările din Europa de Est, cum ar fi România, Ungaria și Letonia, au raportat, de asemenea, o contribuție mare a sectorului TIC la PIB-ul lor, cu o pondere de aproximativ 5%.

Sectorul TIC din UE a angajat peste 6 milioane de persoane în 2020, continuând tendința ascendentă începută în anii 2000. Subsectorul serviciilor TIC (cu excepția telecomunicațiilor) a reprezentat cea mai mare pondere a ocupării forței de muncă în domeniul TIC în 2020, cu aproximativ 4,7 milioane de angajați.