Un nou atentat zguduie lumea islamică. Bombele au explodat la moschee chiar în timpul rugăciunii VIDEO

Un nou atentat sângeros în Afganistan. O explozie puternică a avut loc, vineri, într-o moschee din orașul Herat din vestul Afganistanului a declarat un oficial taliban. În urma exploziie s-au raportat mai mulți morți și răniți, printre ei aflându-se și un impotant lider religios Mawlawi Mujeeb Rahman Ansari.

Putin a dus personal propaganda în şcoli. Liderul de la Kremlin a ţinut o „lecţie deschisă” unei clase de elevi, unii îmbrăcaţi în uniforme militare GALERIE FOTO

Explozia a avut loc în Moscheea Guzargah din Herat în timpul ce oamenii se aflau la rugăciunea de vineri, punctul culminant al săptămânii religioase musulmane, când lăcașurile de cult sunt deosebit de aglomerate.

Alte articole

Horoscop 10 mai 2026. Vești neașteptate spre seară, astrele favorizează liniștea și apropierea de familie

Latura întunecată a horoscopului: Ce defecte ascund bărbații în funcție de zodie și cât de greu este să trăiești cu ele

Atacurile anterioare la moschei au fost revendicate de grupul extremist Statul Islamic, care a desfășurat o serie de atacuri împotriva minorităților religioase și etnice din Afganistan, precum și împotriva țintelor talibane.

Moscheea Herat atrage adepți ai islamului sunit, curentul dominant din Afganistan, urmat și de talibani.

Rusia acuză România că trimite arme în Ucraina. Atacuri fără precedent: „Autoritățile române resimt un disconfort moral. Nu fac decât să prelungească războiul”

Retragerea haotică de acum un an a SUA din Afganistan a afectat credibilitatea administraţiei preşedintelui democrat Joe Biden, care încearcă să-şi menţină influenţa pe scena internaţională într-un moment în care se acumulează mai multe fronturi deschise: lupta împotriva terorismului, rivalitatea cu China şi războiul din Ucraina, se arată într-o analiză a agenției spaniole de știri EFE, citată de Agerpres. într-o analiză.

Biden a promis că Kabulul nu va fi un nou Saigon, însă retragerea grăbită din Afganistan, încheiată la 31 august 2021, pe fondul înaintării talibanilor, deloc anticipată şi foarte rapidă, a semănat destul de mult cu sfârşitul războiului din Vietnam.

Miliarde de dolari și mii de vieți irosite
Imaginile evacuării în grabă a personalului diplomatic şi a afganilor care au colaborat cu SUA au făcut ocolul lumii, la fel şi atentatul de pe aeroportul din Kabul care a ucis 13 militari americani şi peste 170 de civili.

După două decenii de invazie în ţara central-asiatică, miliarde de dolari investiţi şi peste 2.400 de militari americani ucişi, Afganistanul s-a întors de unde a plecat: talibanii au revenit la conducerea ţării.

”Haosul care s-a produs reflectă o lipsă totală de planificare. Statele Unite credeau că talibanii nu au forţă să revină la putere şi s-au înşelat”, a declarat pentru EFE Robert Crews, profesor la Universitatea Stanford şi expert în istoria Afganistanului.

În opinia lui Crews, principala greşeală a fost să se creadă că armata afgană era pregătită să lupte împotriva talibanilor în absenţa forţelor americane pe teren. Însă Crews nu consideră că vina revine exclusiv administraţiei Biden, ci crede că Acordurile de la Doha, semnate în 2020 de administraţia de la acea vreme, a preşedintelui republican Donald Trump, cu talibanii, pentru a pune bazele retragerii americane din Afganistan, au fost cele care ”au pavat drumul” întoarcerii radicalilor.

Dezastrul din Afganistan a avut un impact serios asupra popularităţii lui Biden, a cărui cotă a căzut în picaj şi a început să-şi revină cât de cât abia în ultimele câteva săptămâni, scrie EFE.

Însă Casa Albă nu şi-a făcut autocritica şi însuşi Biden a susţinut săptămâna trecută, într-un comunicat, că, datorită ieşirii din Afganistan, SUA pot lupta împotriva terorismului ”fără a pune în pericol mii de militari în teatrul de operaţiuni”.

Criza alimentară afectează milioane de oameni
Tocmai terorismul este în prezent principalul flagel care împiedică SUA să-şi respecte promisiunea de a ajuta poporul afgan, unde aproape 23 de milioane de oameni suferă din cauza unei grave crize alimentare, potrivit datelor ONU. Iar aceasta pentru că prezenţa la Kabul a liderului reţelei teroriste Al Qaida, Ayman al Zawahiri, asasinat în iulie de SUA, a dinamitat negocierile incipiente dintre Washington şi talibani pentru deblocarea fondurilor afgane.

În total, SUA au îngheţat circa 9 miliarde de dolari, bani pe care guvernul afgan i-a trimis în străinătate înainte de căderea Kabulului şi din care Casa Albă intenţionează să aloce 3,5 miliarde sub formă de ajutoare umanitare, iar restul să-i direcţioneze către familiile victimelor atentatelor din 11 septembrie 2001 din SUA.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat pentru EFE că regimul taliban ”a încălcat grav” acordurile de la Doha, ”oferindu-i adăpost” liderului Al Qaida, iar cu aceasta şi-a anulat orice posibilitate de recunoaştere internaţională sau de ridicare a sancţiunilor.

Aceeaşi sursă a mai declarat că SUA explorează în prezent ideea unui mecanism alternativ pentru deblocarea fondurilor şi de care ”să beneficieze poporul afgan, nu talibanii”.