Mihaela Bilic, despre nitriţii din mezeluri: „În loc să le apreciem, am ajuns să ne temem de ele”

Mihaela Bilic, despre nitriţii din mezeluri. Un raport realizat în 2015 de Organizației Mondiale a Sănătății a clasificat carnea procesată drept cancerigenă. În luna februarie, Franţa a aprobat un proiect de lege care prevede reducerea treptată a utilizării nitriților în mezeluri. De asemenea, autorităţile au cerut o revizuire a potențialelor riscuri pentru sănătate până la sfârșitul lunii iunie.

Citeşte şi: Cum ştim dacă o pâine este sănătoasă şi de calitate. Mihaela Bilic ne spune la ce trebuie să fim atenţi: „Aceste obiective pot fi atinse rapid și ieftin”

Mihaela Bilic, despre nitriţii din mezeluri

„Nitriți, mezeluri și alte legume

Pastramă, șuncă, salam…sunt produse pe care le consumăm la micul dejun. Gustoase, concentrate în nutrienti și în calorii, mezelurile sunt de fapt o supercarne. În loc să le apreciem, am ajuns să ne temem de ele. Cine a stricat reputația mezelurilor? Nitriții!

Alte articole

Românii sunt campioni la mâncat mezeluri. Medicii avertizează asupra riscurilor: ”Suntem pe locul 1 la decesul prin boală cardiovasculară nediagnosticată”

Din ce sunt făcuți crenvurștii, parizerul și șunca de Praga din magazine. Ce spun rezultatele de laborator despre mezelurile preferate ale românilor: „Avem puțină carne”

Cine sunt nitriții, ce rol au și care sunt efectele asupra sănătății? Pentru a conserva alimentele și în special carnea, oamenii au folosit diferite metode: sărare, fierbere, afumare, uscare. Pe lângă sare, de sute de ani s-a folosit salpetru- un nitrat de sodiu care se transformă în nitriți și permite păstrarea calității cărnii.

Nitriții joacă un rol esențial în prepararea mezelurilor, împiedică dezvoltarea unor bacterii periculoase pentru sănătate cum ar fi botulismul, salmonela și listeria. Pe lângă siguranța alimentară, nitriții blochează oxidarea cărnii și dau o culoare roz produselor fierte tip șuncă sau parizer. Tot nitriții sunt responsabili de aroma plăcută a mezelurilor și le protejează de râncezire. În Europa utilizarea nitriților este reglementată la o doză maximă de 150 mg nitriți pentru 1kg de produs.

Ce riscuri ridică un consum mare de nitriți? În anumite condiții nitriții se leagă de fierul hemic din carne și formează nitrozamine, compuși cu potențial cancerigen. Studiile medicale au demonstrat legătura dintre consumul de nitriți/ nitrați și riscul de cancer colorectal. În consecință autoritățile sanitare au recomandat reducerea consumului de nitriți din alimente: limitarea cantității de carne procesată la 150g/ săptămână și scăderea consumului de carne roșie la 500g/săptămână.

Atenție, mezelurile sunt doar una dintre sursele de nitriți din alimentație. Nitriții se formează natural prin oxidarea azotului sub acțiunea microorganismelor din plante, apă și sol. Cea mai mare concentrație de nitriți o găsim în legumele cu frunze și în rădăcinoase: ridiche, țelină, morcov, sfeclă, spanac, salată, fasole verde și mazăre. Apa de băut reprezintă 25% din aportul total de nitriți, iar carnea și mezelurile o mică parte. Data viitoare când puneți șunca la colț pentru conținutul de nitriți, gândiți-vă că țelina e la fel de vinovată!„, este mesajul scris de Mihaela Bilic, pe pagina sa de Facebook.