Lovitură grea pentru Uber şi Bolt. Consiliul Concurenţei spulberă tariful dinamic

”Consiliul Concurenţei propune o serie de recomandări pentru transportul alternativ, precum notificarea utilizatorilor de aplicaţii de ridesharing asupra modificării tarifelor, dar şi schimbarea politicii de anulare a curselor, care în prezent dezavantajează pasagerii. Recomandările vin în urma finalizării investigaţiei sectoriale privind ride-hailingul”, arată autoritatea de concurenţă.

Autoritatea de concurenţă a făcut mai multe recomandări care vizează transparenţa tarifelor şi algoritimii de preţ. Astfel,  Consiliul Concurenţei propune ca toţi utilizatorii aplicaţiei, fie că sunt şoferi sau pasageri, să fie notificaţi prin aplicaţie şi alte mijloace electronice referitor la orice modificare a tarifului standard – preţ/km.

Reţeaua Uber a fost spartă de hackeri. Anunțul făcut de conducerea companiei: „Suntem în legătură cu forțele de ordine”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

De asemenea, autoritatea de concurenţă recomandă interzicerea practicării tarifelor standard diferenţiate pe anumite intervale orare considerate „de vârf”, pentru că reprezintă un comportament netransparent şi potenţial înşelător pentru pasageri.

Alte articole

Marina Luca a câștigat Chefi la Cuțite 2026 și a plecat acasă cu trofeul și premiul de 30.000 de euro

Geanta Hermès care i-a aparținut Elenei Ceaușescu, scoasă la licitație alături de alte bijuterii istorice

În plus, utilizatorii ar trebui să aibă acces facil la multiplicatorul de preţ, care echilibreză raportul dintre cerere şi ofertă, în acest fel putând lua decizii informate. Prin urmare, propunerea Autorităţii de concurenţă nu vizează modul de funcţionare al preţurilor dinamice.

Totodată, Consiliul Concurenţei propune ca şi clienţilor să le fie pusă la dispoziţie, opţional, o hartă cu zonele de tarif dinamic, cum este cea folosită de conducătorii auto.

Autoritatea de concurenţă mai propune schimbarea politicii privind anularea curselor de către şoferi. În prezent, şoferii pot anula gratuit cursele, în timp ce pasagerii sunt taxaţi pentru anularea acestora după primele două minute, ceea ce duce la situaţii inconfortabile pentru pasageri, precum creşterea nejustificată a timpului de aşteptare sau imposibilitatea de a găsi o cursă în anumite condiţii date.

Consiliul Concurenței vrea ca utilizatorii să nu mai plătească dublu în zilele cu trafic

Aplicaţie de mobilitate urbană

O altă recomandare vizează implementarea unei soluţii de mobilitate urbană, pentru a îmbunătăţi serviciile de transport de persoane, ca parte a unei strategii concentrate pe dezvoltare durabilă, conceptul de smart city şi un cadru integrat de mobilitate urbană. Aceasta ar include şi o aplicaţie mobilă, care să integreze, pe lângă serviciile de taxi şi cele de transport alternativ, şi alte opţiuni de transport urban. Aplicaţia ar putea oferi şi opţiuni de plată pentru unele tipuri de servicii gestionate de autorităţi. Implementarea unei astfel de strategii necesită o abordare unitară la nivel naţional.

Statutul şoferilor

În contextul proiectului de Directivă propus de Comisia Europeană, care ar urma să ofere platformelor un statut implicit de angajatori, Autoritatea de concurenţă propune conturarea unei soluţii alternative  care să nu altereze modelul de afaceri specific serviciilor de transport alternativ şi care să nu inhibe motivaţia operatorilor de platforme de a concura în mod real. Astfel, Consiliul Concurenţei propune lansarea unui cadru de dezbatere privind statutul şoferilor activi în transportul alternativ, având în vedere că protejarea independenţei şoferilor este esenţială pentru o bună funcţionare a pieţei. În plus, legea ar trebui să protejeze independenţa conducătorilor auto şi prin sancţiuni semnificative pentru operatorii platformelor şi operatorii de transport alternativ pentru încălcările grave.

Reglementări în cazul serviciilor de taxi

Referitor la segmentul serviciilor de taxi, în general, politica autorităţilor locale privind numărul de autorizaţii de taxi eliberate nu s-a schimbat, cu toate că numărul şoferilor  de ride-hailing  a crescut. În acelaşi timp, o mare parte dintre şoferii de taxi au început să utilizeze aplicaţii integratoare (precum Free Now sau Star Taxi) pentru a îşi oferi serviciile.

”Ca urmare, Consiliul Concurenţei consideră că trebuie reevaluate reglementările care limitează, în mod artificial, nivelul de concurenţă între serviciile de taxi şi cele de transport alternativ, de exemplu statutul de serviciu public al serviciilor de taxi, limitarea numărului de autorizaţii, tariful reglementat şi obligativitatea taximetriştilor de a colabora cu un dispecerat şi de a plăti tariful aferent acestui serviciu”, spun reprezentanţii autorităţii de concurenţă.

Din analiza modelelor de afaceri ale principalelor platforme active pe piaţa din România, s-a constatat că operatorii de transport alternativ sunt localizaţi, în realitate, în afara ţării, având o prezenţă globală, contravaloarea curselor fiind încasată direct de companiile din afara ţării (Olanda, în cazul Uber, respectiv Estonia, în cazul Bolt), în timp ce entităţile de la nivel naţional au atribuţii şi drepturi limitate, încasând contravaloarea unor servicii prestate către companiile din grup, din afara ţării.

De altfel, chiar la nivelul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) este discutată tema fiscalizării, în vederea realocării unor drepturi de impozitare asupra multinaţionalelor din ţările lor de origine pe pieţele în care desfăşoară activităţi comerciale şi câştigă profituri, indiferent dacă firmele au o prezenţă fizică acolo. Mai exact, companiile multinaţionale cu vânzări globale peste 20 miliarde euro şi profitabilitate peste 10% ar urma să fie acoperite de noile reguli, 25% din profit peste pragul de 10% urmând să fie realocat către jurisdicţiile de pe piaţa pe care au fost generate aceste venituri.

Protocol de colaborare între autorităţile fiscale şi operatorii platformelor

Autoritatea de concurenţă consideră că modul de funcţionare al operatorilor de transport alternativ trebuie mai bine definit în cadrul reglementărilor, în condiţii de transparenţă şi legalitate, inclusiv în ceea ce priveşte conformarea la normele fiscale.

Ca urmare, Consiliul Concurenţei recomandă încheierea unui protocol de colaborare între autorităţile fiscale şi operatorii de platforme, pentru a creştere capacitatea de control a autorităţilor fiscale şi, implicit, pentru a îmbunătăţi conformarea şoferilor din domeniu.

Evoluţii şi tendinţe observate la nivelul pieţei

Serviciile de ride-hailing au apărut ca alternativă la serviciile tradiţionale de tip taxi, diferenţiindu-se faţă de acestea prin anumite caracteristici: utilizarea unei platforme digitale, modalităţile de comandă şi plată, dinamica de tip „peer-to-peer”, tariful dinamic stabilit prin algoritmi în funcţie de condiţiile pieţei, sistemul de review-uri etc.

Segmentul serviciilor de transport alternativ este acoperit de doi jucători importanţi: Uber şi Bolt, Free Now părăsind piaţa românească începând cu septembrie 2022. Cele două companii erau prezente, la finalul anului 2021, în optsprezece oraşe din România, Uber şi Bolt acoperind, la acel moment, peste 90% din cursele efectuate şi practicând niveluri apropiate ale tarifelor.

În ultimii ani, serviciile de ride-hailing au înregistrat creşteri de la trimestru la trimestru, cu o perioadă de scădere, în anul 2020, pe fondul pandemiei. Începând cu anul 2021, piaţa şi-a revenit, ajungând la aproximativ 11 milioane de curse efectuate în trimestrul doi al anului trecut, comparativ cu 6 milioane de curse, în trimestrul doi din anul 2019, anterior reglementării pieţei. Raportul privind segmentul serviciilor de transport alternativ poate fi consultat pe pagina web a instituţiei.