Marius Budăi: „Peste 4.800 de ucraineni s-au angajat în România de la începutul războiului”

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunțat vineri, că din cei 6.372 de cetățeni ucraineni care lucrează în România, 4.850 s-au angajat imediat după invazia armatei ruse din Ucraina.

Citește și Afaceriștii ucraineni și-au deschis business-uri în România. Prima lovitură, în domeniul imobiliar

Potrivit lui Marius Budăi, în ultimele 24 de ore au fost angajate în țata noastră 19 de persoane cu cetăţenie ucraineană.

„În această dimineaţă sunt înregistrate 6.372 contracte active ale cetăţenilor ucraineni, dintre care 4.850 sunt contracte care au data de început a activităţii de când a început conflictul. Deci, numărul de contracte care au dată de început 24 februarie 2022 sau mai recentă a crescut cu 19 faţă de ziua de ieri (n.r.- joi)”, a afirmat Budăi.

Alte articole

În timp ce Putin le oferă Rusia, AUR vine cu o propunere surpriză pentru Republica Moldova

Anunț important! Criza pensiilor lovește România: 80 de miliarde de lei lipsesc: „Va fi aproape imposibil să reușim să ne descurcăm”

Datele prezentate de ministrul Muncii arată că 1314 de ucraineni s-au angajat în industria prelucrătoare, în timp ce 813 şi-au găsit locuri de muncă în construcţii.

Din totalul refugiaților care s-au angajat în România, 1.644 lucrează în Bucureşti, iar 424 în judeţul Bistriţa-Năsăud.

Potrivit Guvernului României, „beneficiarii protecției temporare beneficiază de drepturi precum: asistenţa necesară pentru întreţinere, în situaţia în care nu dispun de mijloacele materiale necesare, asistență medicală spitalicească de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care pun viața în pericol iminent.”

Pentru a putea fi beneficiarii protecţiei temporare, cetăţenii ucraineni au nevoie de următoarele acte:

Paşaportul biometric permite intrarea în România, fără viză, pentru o perioadă de 90 de zile, într-un interval de 180 de zile anterior fiecărei zile de ședere. Pașaportul național însoțit de o viză cu două sau mai multe intrări/permis de ședere valabile eliberate de alte state membre UE, de statele SEE sau de Confederația Elvețiană este admis în scopul tranzitului sau pentru o perioadă de 90 de zile, într-un interval de 180 de zile anterior fiecărei zile de ședere. Pașaportul național însoţit de viza de intrare/permis de mic trafic de frontieră/permis de ședere eliberate de autoritățile române valabile, cu respectarea valabilității și a dreptului de ședere stabilite prin respectivele documente.

Citește și Peste un milion de ucraineni au intrat în România de la începutul războiului. Câţi au decis să rămână în ţară în continuare