Presa austriacă: Coaliţia guvernamentală de la Viena este în criză din cauza veto-ului faţă de aderarea României la Schengen. Verzii sunt furioşi pe conservatori

Veto-ul împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a pus coaliţia într-o situaţie dificilă. Verzii sunt foarte supăraţi pe ÖVP. Aceştia cer o regândire a acestei probleme, scrie sâmbătă cotidianul austriac „Kronen Zeitung”.

Mugur Mihăescu tună și fulgeră după votul umilitor dat de Austria: „Anumite țări din Europa ne consideră o colonie de ordinari!”

Verzii sunt parteneri minoritari ai conservatorilor din OeVP în guvernul de coaliţie aflat la putere la Viena. „Deşi vicecancelarul Werner Kogler (reprezentant al Verzilor – n.r.) şi liderul Verzilor, Sigi Maurer, au rămas tăcuţi vineri, au trimis-o în schimb pe ministrul justiţiei, Alma Zadic, să îşi exprime nemulţumirea. Aceasta a subliniat la Bruxelles că partidul său nu a susţinut veto-ul”, scrie „Kronen Zeitung”.

Potrivit publicaţiei, chiar înainte de întâlnirea decisivă de joi din Consiliul JAI, vicecancelarul Kogler a încercat să-l convingă pe ministrul de interne, Gerhard Karner, care e din OeVP, să găsească soluţii de compromis. „Cu toate acestea, fără succes. Karner şi-a pus casca de oţel şi a mers înainte cu veto-ul”, scrie „Kronen Zeitung”.

Alte articole

Ce pensie încasează o îngrijitoare româncă după 20 de ani de muncă în Austria sau Germania

Un șofer de TIR a primit 12.000 de euro în plus la pensie, după ce a muncit timp de 35 de ani la aceeași firmă de transport

Prin diverse „contorsionări argumentative”, Verzii au încercat să scape de orice asuma a responsabilităţii pentru acest vot. Pe Twitter, Michel Reimon, una din vocile Verzilor, a explicat că fiecare ministru a fost liber în decizia sa atunci când a votat la Bruxelles. Prin urmare, Verzii nu au avut nicio influenţă asupra lui Karner. De asemenea, Reimon şi-a exprimat speranţa că această decizie ar putea fi reparată în cadrul unei alte coaliţii. Cu toate acestea, el a subliniat ulterior că nu este un motiv pentru ruperea coaliţiei şi convocarea de noi alegeri.

De asemenea, ÖVP a primit palma de rigoare şi din partea preşedintelui federal Alexander Van der Bellen (care provine tot din rândul Verzilor – n.r.). Şeful statului a spus că regretă „extraordinar de mult” acest comportament al Austriei în Consiliul JAI. El a recunoscut că Austria se află într-o situaţie dificilă din cauza afluxului de imigranţi. „Dar legătura dintre această problemă şi aderarea României şi Bulgariei la Schengen, trebuie să mărturisesc, din păcate, că nu o văd”, a spus Van der Bellen, citat de „Kronen Zeitung”.

Gigi Becali îndeamnă la boicotarea firmelor austriece din țară, după eșecul Schengen: „Austria a dat cea mai mare șpagă, două sute de milioane, ca să fure Petrom”

În Ministerul de Interne, dar şi în Cancelaria Federală, oamenii încearcă să tempereze spiritele. „Din păcate, a trebuit să se recurgă la astfel de metode pentru a fi auziţi la Bruxelles”, este scuza invocată la Cancelarie. În plus, conservatorii nu înţeleg de ce se face atât caz, deoarece şi Olanda a votat împotriva admiterii Bulgariei, mai scrie „Kronen Zeitung”.

De altfel, potrivit aceleaişi publicaţii, ministrul de externe Alexander Schallenberg (ÖVP) a apărat refuzul Austriei faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen. sugerând că Viena a fost nevoită să recurgă la acest gest pentru a se face auzită la Bruxelles. „Noi nu suntem un stat care blochează şi pune veto-uri. Este mai degrabă un strigăt de ajutor”, a subliniat ministrul austriac de externe.

Austria nu a blocat aderarea României şi Bulgariei la Schengen, ci doar „nu a vrut să se facă acum”, a explicat Schallenberg într-un interviu acordat vineri canalului TV Puls24. De fapt, susţine ministrul de externe, Austria a vrut chiar să scoată subiectul Schengen de pe ordinea de zi a Consiliului JAI şi să se vorbească din nou despre asta peste şase luni,

El a negat însă că acest veto are de-a face cu alegerile locale din Austria Inferioară, unde partidul său a pierdut teren în favoarea extremei dreapta, care are poziţii radicalizate faţă de imigraţie.

În acelaşi timp, el a criticat reacţia României, pe care o consideră prea „emotivă”, după ce joi, Ministerul român de Externe l-a rechemat în ţară pe ambasadorul din Austria, Emil Hurezeanu, pentru consultări.

Die Presse: Politica europeană a Austriei este „modestă” / Un partid „European” ia ostatici 26 de milioane de europeni

Cotidianul austriac „Die Presse”, considerat cel mai mare din ţară şi având în general o orientare liberal-conservatoare, publică două articole de opinie critice la adresa deciziei conservatorilor din guvernul federal de la Viena de a bloca aderarea României şi Bulgariei la Schengen şi pune sub semnul întrebării viziunea europeană a unui partid, OeVP, care face parte dintr-o familie politică ce are în titulatură însăşi cuvântul „european” – PPE, Partidul Popular European.

„Partidul European” ia ostatici 26 de milioane de europeni, îşi intitulează Oliver Grimm articolul său de opinie în care scrie că veto-ul ÖVP împotriva aderării Bulgariei şi României la Schengen nu va reduce afluxul de imigranţi ilegali. În schimb, Austria îşi complică relaţiile cu mai mulţi parteneri.

„Încercarea de a rezolva o problemă prin crearea uneia noi – refuzul Austriei de a accepta aderarea Bulgariei şi României la Schengen – ilustrează lipsa de viziune în materie de politică europeană a conducerii celui mai mare dintre cele două partide de coaliţie. Ministrul de interne şi cancelarul său (sau este invers?) au, fără îndoială, dreptate, deoarece numărul tot mai mare de migranţi ilegali care se îndreaptă dinspre graniţa turcească spre Austria, în timp ce traversează Balcanii, reprezintă o problemă serioasă. Dar cum ar putea ca soluţia să fie respingerea aderării Bulgariei şi României la spaţiul Schengen? Aceste persoane trec deja prin cel puţin un stat membru Schengen, şi anume Ungaria. Nu ar fi necesar, dacă ar fi să urmărm argumentarea ministrului de interne, că refuză extinderea unui spaţiulu Schengen disfuncţional, să fie dată afară Ungaria? Asta ar fi grotesc, desigur. Şi este, de asemenea, grotesc dacă Republica – mai exact: ÖVP din guvernul de coaliţie – pedepseşte acum şapte milioane de bulgari şi 19 milioane de români pentru faptul că întreaga Uniune este incapabilă să abordeze cauza principală a crizei migraţiei din Europa: refugiaţii şi migranţii nu ajung în acele state membre ale UE în care speră să rămână. Iar aceste state de frontieră – în primul rând Italia şi Grecia – au un interes uşor de înţeles în a-i vedea părăsind rapid teritoriul naţional pentru a se deplasa în Austria, Germania, Franţa, Suedia, Olanda”, scrie jurnalistul.

„O problemă majoră, şi anume creşterea imigraţiei ilegale în Austria, rămâne nerezolvată prin veto-ul în legătură cu Schengen. În schimb, apare una nouă. Austria şi-aşa nu are prea mulţi aliaţi în cadrul Uniunii, după cum arată de ani de zile analizele comportamentului de vot al statelor membre în Consiliu. Acum, guvernul riscă să intre în conflict şi cu acele state membre din imediata vecinătate sud-estică a Europei cu care ar trebui să promoveze politici comune la Bruxelles”, arată Oliver Grimm.

„ÖVP a insistat cu mândrie că este „partidul european” din ţară. În prezent, însă, este mai degrabă un partid provincial din Europa – al cărui orizont nu se extinde dincolo de alegerile locale din Austria Inferioară”, conchide jurnalistul, care este corespondentul la Bruxelles al „Die Presse”, cel mai mare cotidian din Austria.

Într-un alt editorial, Wolfgang Böhm, un alt reputat jurnalist al publicaţiei, specializat în chestiuni europene, atrage atenţia că politica europeană a Austriei este mai degrabă ”modestă” şi spune că prin blocarea spaţiului Schengen, guvernul arată ”cât de unidimensional acţionează la nivelul UE – fără o abordare constructivă, fără idei şi fără comunicare”, părând să nu fi învăţat din lecţiile trecutului.

În urmă cu 20 de ani, la summitul UE de la Copenhaga din 12 -13 decembrie 2002, Austria a blocat timp de mai multe ore decizia de extindere a blocului european cu zece noi state membre. Cancelarul federal de atunci, Wolfgang Schüssel, nu a reuşit să caute în prealabil suficienţi aliaţi, să îşi consolideze argumentele prin vizite în capitalele UE. Şi nici în ziua summitului, guvernul nu a reuşit să comunice către presă problema pe care o avea de fapt: traficul de tranzit. „Poate că ar fi fost mai uşor de înţeles pentru unii dintre jurnalişti, care nu aveau informaţii despre poluarea previzibilă a mediului în Alpi, de ce Austria refuza să se conformeze. Aşa că a rămas o acţiune încăpăţânată, rebelă, combinaţia a două probleme care nu aveau nicio legătură. Rezultatul: regimul de tranzit al Austriei a expirat un an mai târziu, dar cele zece ţări au devenit totuşi membre ale Uniunii Europene în 2004. Iar guvernul de la Viena a fost din nou izolat, la câţiva ani după sancţiunile dezastruoase”, reaminteşte jurnalistul referindu-se la faptul că Viena a fost sancţionată în 1999 în Uniunea Europeană pentru că a cooptat în guvern partidul unui extremist, Joerg Haider.

„Ce déjà vu! Şi de această dată, în decembrie 2022, Austria a avut o preocupare relevantă, fiind o ţară mai afectată decât ceilalţi parteneri UE de afluxul de migranţi neînregistraţi. Dar înainte de Consiliul miniştrilor de interne de la Bruxelles, care în cele din urmă a scăpat de sub control, unde au fost eforturile de a atrage atenţia în celelalte capitale ale UE şi activităţile de lobby ale cancelarului federal? Karl Nehammer a stat de vorbă cu şeful guvernului ungar, Viktor Orbán, şi cu preşedintele sârb, Aleksandar Vučić. Doar doi dintre cei care sunt principalii responsabili pentru această mizerie”, notează jurnalistul Wolfgang Böhm în editorialul său.