Ludovic Orban, reacţie în scandalul Canalului Bâstroe: „România trebuie să îşi apere interesele perfect legitime”

„Vreau să accentuez că România trebuie să îşi apere interesele perfect legitime şi susţinute de toate convenţiile şi acordurile la care şi România şi Ucraina sunt parte. Mă delimitez categoric de toţi politicienii care au încercat să stoarcă capital politic din inflamarea artificială a acestui subiect şi, mai ales, de toţi agenţii de influenţă care au folosit această temă pentru a alimenta propaganda antiucraineană, propagandă care serveşte intereselor Moscovei”, a scris Ludovic Orban, vineri, pe Facebook.

El a mai spus că disputa dintre România şi Ucraina cu privire la Canalul Bâstroe a început în 2004, odată cu decizia autorităţilor ucrainene de a efectua lucrări de realizare a unui canal care să permită navelor maritime, cu pescaj mare, să aibă acces la porturile dunărene ucrainene amplasate pe braţul Chilia.

„Obiectivul urmărit de ucraineni a fost acela de a realiza o rută fluvială proprie, astfel încât navele ucrainene sau alte nave care transportă produse ucrainene să nu mai fie obligate să tranziteze canalul Sulina. Pentru a-şi atinge acest obiectiv nu este suficientă realizarea canalului Bâstroe, ci este necesară dragarea amplă a şenalului navigabil al braţului Chilia de la Vâlkov până la Ceatalul Ismail (locul unde Dunărea se bifurcă în braţul Chilia şi braţul Tulcea), adică pe o lungime de aproximativ 95 de kilometri. La ora actuală, adâncimea medie a braţului Chilia este de 4 metri. Pentru a-l face navigabil pentru navele maritime adâncimea ar trebui crescută la 8,5 metri. Braţul Chilia este în cea mai mare parte graniţa naturală dintre România şi Ucraina. Din această cauză, Ucraina nu poate să facă ce doreşte aici. Graniţa este practic talvegul braţului Chilia, ceea ce înseamnă că Ucraina nu poate să facă intervenţii asupra şenalului navigabil decât cu acordul României”, a adăugat Orban.

Acesta a adăugat că Ucraina nu poate face ce vrea pe canalul Bâstroe şi a amintit că România a reacţionat în trecut, după declanşarea lucrărilor care ulterior au încetat în anul 2007.

Alte articole

Românii riscă amenzi de 10.000 de lei! La ce trebuie să fie atenți cei care sărbătoresc 1 Mai

Cătălin Scărlătescu și-a cumpărat casă de vacanță: „N-am visat niciodată că voi sta în pustietatea aia. Cum se întunecă, nu mai găsești pe nimeni pe stradă”

„Nici pe canalul Bâstroe Ucraina nu poate să facă ce vrea. România a reacţionat după declanşarea lucrărilor la Canalul Bâstroe. A efectuat demersuri diplomatice, a invocat toate convenţiile, acordurile încălcate de Ucraina odată cu decizia unilaterală de a porni lucrările şi acestea s-au oprit în 2007. Cele mai importante demersuri întreprinse de autorităţile române au fost în cadrul Convenţiei de la Espoo. După instituirea unei comisii de anchetă, după mai multe runde de negocieri, în 2020, în Conferinţa Părţilor la Convenţia de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului, autorităţile ucrainene au anunţat că vor renunţa la proiectul iniţial şi că vor respecta cu stricteţe cerinţele de evaluare a impactului asupra mediului în cazul unui nou proiect. În urma acestei reuniuni, au început negocieri bilaterale care s-au materializat într-un acord româno-ucrainean semnat între ministerele mediului din cele două ţări în noiembrie 2022, acord în care partea ucraineană îşi asumă respectarea reglementărilor de mediu prevăzute în convenţii şi acorduri”, a mai explicat liderul partidului Forţa Dreptei.

Citeşte şi: Marcel Ciolacu, atac dur la adresa lui Putin la un an de la izbucnirea războiului din Ucraina: ”Nu ne vom lăsa niciodată descurajaţi de nişte criminali conduşi de idealuri greşite”

El a precizat că scandalul actual privind canalul Bâstroe a pornit de la o declaraţie cel puţin ciudată a vicepremierului PSD, ministru al transporturilor, Sorin Grindeanu, din 10 februarie 2023

„Ucraina a notificat România în august 2022 că urmează să efectueze operaţiuni de dragare. Notificarea a fost adresată conducerii AFDJ, structură aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. Adică Grindeanu ar fi trebuit să ştie că ucrainenii vor să dragheze Bâstroe încă de atunci. Dacă ar fi fost un ministru serios şi responsabil ar fi trebuit să se informeze încă din momentul notificării ce tip de lucrări de dragare vor să efectueze ucrainenii şi, în cazul în care ar fi avut cea mai mică suspiciune că ucrainenii vor să efectueze alte tipuri de lucrări decât lucrările de întreţinere, ar fi trebuit să efectueze demersuri oficiale pentru a le împiedica. Dar, se pare că nu a mişcat un deget. Şi s-a trezit să inflameze opinia publică cu o declaraţie care nu s-a bazat pe nicio informaţie serioasă, fără să fi întreprins anterior demersuri oficiale pentru a obţine informaţii certe. Din declaraţiile oficialilor ucraineni reiese că s-au efectuat doar dragări operaţionale, adică de întreţinere. Acest lucru trebuie verificat de autorităţile române, care au dreptul să solicite părţii ucrainene să permită efectuarea de verificări la faţa locului, cum de altfel, se pare, că s-a şi procedat. Până nu avem informaţii clare, obţinute prin demersuri oficiale, informaţii obţinute şi analizate de specialişti, orice luare de poziţie este neserioasă şi, în contextul internaţional creat de războiul de agresiune al Rusiei contra Ucrainei, contraproductivă”, a mai afirmat Orban, potrivit News.ro.

Ludovic Orban a mai spus că demersul ucrainenilor de a include canalul Bâstroe şi braţul Chilia în reţeaua europeană de transport fluvial este lipsit de şanse pentru că nu poate fi aprobat la nivel european, dacă România se opune.

„Faptul că ucrainenii îşi doresc în continuare propriul canal de navigaţie fluvială este demonstrat şi de faptul că au început demersuri oficiale pentru includerea canalului Bâstroe şi a braţului Chilia în reţeaua europeană de transport fluvial. Dar şi acest demers este lipsit de şanse deoarece nu poate fi aprobat la nivel european în cazul în care România se opune. Ceea ce România a şi făcut, prin răspunsul oferit Comisiei Europene. Revenind la canalul Bâstroe, trebuie să precizez că acest canal nu există doar din 2004. El a fost folosit de URSS până în 1959 pentru navele maritime comerciale. După 1959, transportul comercial a fost mutat pe canalul Prorva. Canalul Bâstroe a fost folosit în continuare de navele militare. Şi după declararea independenţei Ucrainei, canalul a mai fost folosit de ucraineni. După 2007, când au fost oprite lucrările, ucrainenii nu au continuat faza a doua a proiectului şi nu au mai venit cu niciun proiect nou”, a conchis Orban.

Citeşte şi: EXCLUSIV Liviu Mihaiu, fostul guvernator al Deltei Dunării, are soluţia în scandalul Bâstroe: „Noi avem butonul roşu, putem să transferăm debitul Dunării pe Sulina”