Vârsta de pensionare creşte, este jalon asumat în PNRR. Guvernul s-ar putea trezi cu proteste violente ca în Franţa

Vârsta de pensionare va crește! Purtătorul de cuvânt al Partidului Național Liberal (PNL), Ionuț Stroe, a venit recent cu noi detalii despre prevederile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). De data aceasta, oficialul a făcut referire la sistemul de pensii, dar și la o importantă modificare ce ar putea fi adoptată în ceea ce privește vârsta de pensionare.

Despre decizia de pensionare a femeilor la vârsta de 65 de ani până în anul 2035, un jalon cuprins în PNRR, Ionuț Stroe a declarat faptul că: „Decizia în zona pensionării este în directă relația cu speranța de viață și calitatea vieții. Sunt sisteme în Europa care aduc vârsta de pensionare peste 65 și sunt sisteme, ca în cazul României, care o au la 63 de ani”.

„Există la nivel sociologic o populație îmbătrânită și un sistem de pensii nefuncțional, dar și un sistem de calitate a vieții în creștere. Nu va fi o decizie la mod de impunere, ci trebuie să avem o dezbatere pe această temă înainte de luarea unei decizii finale”, mai spune purtătorul de cuvânt al PNL.

Pensii 2023. Scade vârsta de pensionare, o nouă categorie de români ar putea ieşi mai devreme la pensie

Alte articole

Nicușor Dan a reușit relocarea fondurilor din PNRR, după negocieri intense cu Ursula von der Leyen. Când ar urma o decizie privind noile măsuri fiscale

România ar putea pierde 7,8 miliarde de euro din PNRR. Banii puteau fi folosiți pentru grădinițe, școli, spitale și autostrăzi

Vârsta de pensionare ar putea crește pe modelul francez
Ionuț Stroe aduce în discuție situația din Franța, unde reforma pensiilor a președintelui Emmanuel Macron a dus la pagube materiale, proteste și evenimente neprevăzute: „În Franța acest sistem rigid în care s-a impus un nivel mai ridicat a fost dăunător. În România putem discuta despre asta, dar nu este cazul”.

Astfel, momentul de față ar fi unul nepotrivit pentru a aduce în spațiul public o astfel de temă de dezbatere, însă este luată în considerare pentru viitor, în contextele sociale și economice din prezent. „Până în anul 2035 trebuie să aducem vârsta de pensionare la 65 de ani, dar deocamdată nu se impune niciun fel de discuție pe această zonă nu există nicio presiune din partea vreunui minister”, mai spune politicianul.

Despre impozitarea progresivă
Ionuţ Stroe a declarat în cadrul unui interviu acordat pentru cei de la RFI că impozitarea progresivă, o măsură despre care Marcel Ciolacu, liderul PSD, a anunţat la Antena 3 CNN că „se va lupta”, ar fi, de fapt, o „iluzie”. „Nu se pune problema renunțării la cota unică, pentru că PNL este cel care a introdus-o și care o susține în continuare. Cota unică, este foarte bine să ne aducem aminte, mai ales acum, a fost un instrument și este în continuare care a funcționat, a funcționat în realitate, în economie, acolo unde contează”, spune oficialul.

„Este cea mai prietenoasă formulă fiscală, dacă putem să spunem așa, atât pentru cetățeni, cât și pentru firme. Colectarea unei cote mai mici și unice la nivel de economie a adus mult mai mulți bani la buget decât această impozitare progresivă, care văd că se regăsește din ce în ce mai des în discursul PSD”, continuă Ionuț Stroe.

Pensii 2023. Veste proastă pentru 8 milioane de români, li se golesc conturile de pensii

În plus, liberalul a mai declarat și faptul că impozitarea progresivă ar fi, de fapt, „o iluzie” a celor de la Partidul Social Democrat. „Acuma, dacă vreți o părere sinceră și personală, această impozitare progresivă este o iluzie”.

„Este un sistem de impozitare extrem de complicat, sună bine doar în teorie, îți creează probabil iluzia că vei colecta mai mulți bani la bugetul de stat, dar atenție, țările care au ajuns, apropo de comparațiile astea care se fac în plan public, țările care au ajuns la acest nivel de dezvoltare economică foarte bun au capacitatea să aplice așa ceva, doar acelea”, adaugă purtătorul de cuvânt al PNL, citat de Antena 3 CNN.

Adrian Negrescu despre pensiile speciale: Nota de plată este înghețarea PNRR

Analistul economic Adrian Negrescu, invitat la emisunea DCBusiness ”Totul desore bani” a făcut câteva comentarii mai mult sa mai puțin optimiste în ceea ce privește modul în care Guvernul va gestiona criza financiară în care se află România.

Una dintre veștile proaste pe care Adrian Negrescu ni le-a dat este că Guvernul va suspenda investițiile: ”Laitmotivul anului 2023 este că punem investițiile pe hold. De ce? Pentru că nu suntem capabili, în primul rând să luăm banii europeni! […] Domnul Boloș a trimis la Bruxelles o listă de proiecte care ar trebui amânate pentru că nu suntem capabili să le facem. De la infrastructură rutieră până la infrastructură feroviară și alte proiecte de extrem de importante pentru România pentru care s-a cerut un nou răgaz, adică un nou termen, să fie terminate undeva prin 2025-2026. În schimb, s-a trecut o investiție care, din punctul meu de vedere, nu înțeleg ce caută acolo investiția metroului spre Aeroportul Otopeni”, a comentat Adrian și totodată și-a exprimat nedumerirea legată de fonduri pentru acest proiect dat fiindcă banii trebuiau să vină de la Banca Japoniei.

Economistul a mai afirmat că Guvernul va amâna mlte reforme dat fiindcă ”punctul central al acestor negocieri cu Bruxelles-ul legat de PNRR, este că se va merge pe ideea de a amâna toate reformele astea sensibile din punct de vedere electoral, de la reforma pensiilor, reforma pensiilor speciale, reforma administrației publice undeva în 2025, pentru că ne așteaptă un an 2024 cu patru runde de alegeri și îi afectează din punct de vedere electoral”.

În ceea ce privește modului în care s-ar putea reduce cheltuielile bugetare Adrian Negrescu a afirmat că: ”Ar trebui să reducem sporurile bugetare. Gândiți-vă că ne-am asumat acest lucru în PNRR. Ar trebui să reducem cheltuielile cu aparatul public, în condițiile în care salariile bugetarilor ne costă în fiecare an 120 de miliarde de lei, în condițiile în care Polonia, o țară cu o populație dublă față de cea a României, are undeva la nivel de 800 de mii de bugetari în timp ce noi avem 1,3 milioane de bugetari iar acest număr tot crește”, a arătat economistul care a mai adăugat că nici această reformă nu va avea loc deoarece anul 2024 este an electoral.

Vorbind tot despre reformele pe care România s-a angajat să le facă pentru a beneficia de fondurile europene dar acestea întârzie, economistul a amintit că: ”Să nu uităm că vine o echipă a Comisiei Europene  undeva între 16-18 mai, la București, pentru a discuta despre ceea ce ne dorim noi din punct de vedere al PNRR-ului. Pe undeva autoritățile au dreptate, pentru că acest PNRR a fost construit undeva prin 2019 – 2020, în pandemie, când și atunci spuneam că este un plan absolut științifico fantastic. Multe dintre lucrurile trecute acolo nu au nicio legătură cu realitatea economică, administrativă și politică din România. D-apoi acum, când s-au schimbat atât de multe lucruri în ceea ce privește realitatea lumii înconjurătoare? Deci, întradevăr, acest PNRR trebuia modificat și trebuia regândit. Dar mă întreb cum vor face acest lucru. Și mi-e teamă că în perspectiva acestor negocieri care vor avea loc la București, politicienii noștri se vor duce cu cu căciula în mână, ca să zic așa, încercând să marcheze pe ideea că avem alegeri, că urmează un an extrem de dificil, că nu e timpul să facem reforme extrem de importante”, a afirmat Negrescu și a mai adăugat că probabil se va cere amânare proiectelor până după alegeri pentru anul 2025.

Adrian Negrescu a mai comentat și pe tema reformei pensiilor speciale: ”Aș vrea să fiu optimist și să consider că declarația președintelui PSD, domnul Ciolacu, cum că dacă nu se va fi votat în Parlament, își va asuma răspunderea într-un viitor Cabinet pentru legea pensiilor speciale, să devină realitate. Dar mi-e teamă că o vom duce așa, dintr-o negociere în alta. Gândiți-vă că legea asta a pensiilor speciale a trecut deja de Senat la Camera Deputaților și dacă va fi și un vot la Camera Deputaților, va ajunge la promulgare. Probabil președintele o va promulga, că oricum nu prea cred că îl interesează foarte tare acest subiect […] va ajunge la Curtea Constituțională și acolo multe dintre prevederile pe care, cu interes le-au introdus politicienii, vor duce ca această lege să fie neconstituțională. Mă refer aici la supra impozitarea anumitor tipuri de pensii, la supra-impozitarea inclusiv a veniturilor din partea contributivă și asta cred că este cheia în care trebuie să privim această dorință a politicienilor de a face, între ghilimele, reforma pensiilor speciale. Au trecut în această lege o supra- impozitare a pensiilor speciale pe anumite nivele. Dar nu se face foarte clar deosebirea între partea contributivă a pensiei, pe care nu ai voie legal să o reduci, pentru că este un drept câștigat și Curtea Constituțională a spus de nenumărate ori că partea contributivă a pensiilor nu poate fi atacată sub nicio formă. Și în momentul în care punem totul în aceeași găleată și impozităm deja, devine neconstituțional și se va merge pe această soluție. Vom ajunge iarăși la discuții legate de neconstituționalitate iar politicienii se vor declara revoltați de faptul că CCR le respinge legea pentru a nu știu câta oară, un proiect absolut necesar pentru pentru economia românească”.

Adrian Negrescu a continuat explicând că se va continua ”teatrul absurd al declarațiilor, iar tergiversarea va continua, pentru că urma campania electorală, vor urma alegerile din 2024 și probabil din 2025 va trebui și noi să luăm într-adevăr o decizie legată de pensii speciale”.

Economistul a mai arătat și care va fi nota de plată pentru lipsa reformei pensiilor speciale: ”Știți care este nota de plată? Banii europeni! Pentru că europenii văd acest joc de glezne de la București, acest teatru absurd al reformelor pe care autoritățile le propun și Bruxelles-ul nu va accepta, din punctul meu de vedere și sper să se întâmple acest lucru. Nu vor accepta această abracadabra, această alba-neagră cu reforme pe care Bucureștiul o practică în momentul de față. Probabil vor tăia, vor îngheța fondurile europene până vom face aceste reforme, deci nu vom pierde banii de tot, dar vor fi înghețați și mutați pentru a fi primiți de către către București undeva în 2025 – 2026, când vom face cu adevărat aceste reforme”, a conchis analistul Adrian Negrescu.