Obiecţiile lui Băsescu la Legea ASF, adoptate parţial la Cameră. Ce nu au admis deputaţii

Deputaţii au admis, astfel, doar în parte cererea de reexaminare a preşedintelui României la Ordonanţa de Urgenţă 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară.

În ordonanţa aprobată iniţial de Parlament se preciza că nu vor putea fi membri ai ASF soţii, rudele ori afinii de gradul al treilea al membrilor Guvernului, ai CA al BNR, dar şi ai preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului.

Preşedintele României a cerut să fie introduşi în această interdicţie şi parlamentarii, dar deputaţii au decis, în plen, să fie scoşi şi preşedinţii celor două Camere, dar şi preşedintele României.

Astfel, a rămas ca membrii ASF să nu fie soţi şi nici rude ori afini până la gradul al treilea cu membrii Guvernului şi ai CA al Băncii Naţionale a României.

Alte articole

EXCLUSIV Victor Ciutacu, după ce „Petrov” Băsescu şi-a recăpătat privilegiile: „Haios ar fi să-i repartizeze viloiul lui Iohannis, ăla în care s-au investit milioane de euro”

CCR decide să îi dea înapoi lui Traian Băsescu privilegiile de fost președinte

Deputaţii au fost de acord, în schimb, cu cererea preşedintelui Traian Băsescu de a se majora de la 7 ani la 10 ani experienţa profesională pe care trebuie să o aibă în domeniu membrii din conducerea executivă a ASF.

În favoarea acestei forme a proiectului s-au pronunţat 277 de deputaţi, 37 au fost împotrivă, iar 2 s-au abţinut.

Camera Deputaţilor este primul for sesizat, Senatul este Cameră decizională.

Preşedintele Traian Băsescu a transmis, în 4 aprilie, spre reexaminare Parlamentului legea privind OUG de înfiinţare şi funcţionare a Autorităţii de Supraveghere Financiară, cerând ca interdicţia de a fi membru în aceasta să fie aplicată şi rudelor parlamentarilor, informa Administraţia Prezidenţială.

Legea de înfiinţare a Autorităţii de Supraveghere Financiară a fost trimisă din 20 martie spre promulgare după adoptarea de către Senat.

ASF trebuia să preia de la 30 aprilie, potrivit legii respective, supravegherea peste pieţe financiare în valoare de peste 30 miliarde de euro, pe care operează cele două burse de valori, companii listate de peste 15 miliarde de euro, fonduri mutuale şi societăţi de investiţii financiare, brokeri, companii de asigurări, fonduri private de pensii şi administratorii acestora.

Comisiile responsabile de supravegherea pieţei de capital (CNVM), a asigurărilor (CSA) şi a pensiilor private (CSSPP) ar urma să se desfiinţeze.