Mandatul de interceptare privind securitatea naţională poate fi emis pentru maximum 6 luni

Membrii Comisiei au dezbătut şi au făcut amendamente la proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale.

„Ce am încercat să facem prin textele adoptate, e ca aprecierea asupra circumstanţelor concrete ale fiecărei cauze şi implicit asupra duratei unor astfel de mandate, să fie evaluată o dată de procurorul care face propunerea, când este sesizat de organismele abilitate, şi – mai important decât atât, garanţia supremă – la aprecierea judecătorul care emite un astfel de mandat. Am considerat că este necesar să lăsăm judecătorul să aprecieze concret, în fiecare caz, care este durata optimă a unui astfel de mandat”, a arătat senatorul.

Potrvit lui Chiuariu, această soluţie vine să răspundă ambelor obiective – atât protejării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, cât şi eficienţei acţiunilor în ce priveşte securitatea naţională.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Tudor Chiuariu a precizat că termenul poate fi prelungit cu perioada pe care o consideră potrivită judecătorul, dar nu mai mult de trei luni. La expirarea unei perioade de trei luni, procurorul va trebui să facă o nouă cerere pentru o nouă prelungire. Perioada maximă în care poate fi prelungit un mandat de interceptare a rămas de doi ani.

Alte articole

Jurnalista Natalia Morari, care l-a intervievat pe Călin Georgescu, interzisă în România pe o perioadă de cinci ani: ”Înseamnă amenințare pentru securitatea națională. A doua oară în viața mea: o dată rușii și o dată românii”

Întrebat cine autorizează mandatul de interceptare, preşedintele Comisiei juridice a explicat că lucrătorii din cadrul SRI trebuie să facă o cerere către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care e analizată de către procurorul general sau de către procurori anume desemnaţi. Procurorul general face o cerere în acest sens către preşedintele ÎNCJ care este analizată de către acesta sau de către judecători anume desemnaţi de acesta.

„Deci numai instanţa judecătorească, numai un judecător independent şi imparţial va decide asupra acestor lucruri”, a afirmat senatorul liberal.

„Dacă SRI cere, nu înseamnă că procurorul va cere la rândul lui judecătorului, ci va aprecia asupra elementelor care îi sunt furnizate şi pe care îşi bazează cererea. (…) Exact asta e procedura. Există două filtre – procurorul care apreciază asupra elementelor care îi sunt prezentate de către reprezentanţii SRI şi judecătorul care apreciază asupra cererii procurorului care se bazează pe aceste date. Astfel, dacă procurorul general consideră nejustificată cererea de autorizare, nu o mai trimite instanţei”, a mai subliniat Tudor Chiuariu.