Partea bună a sărăciei: Află cum ne face criza economică mai sănătoşi şi mai frumoşi!

O ţară afectată de criză economică manifestată în principal prin reducerea cantităţii de hrană consumată de locuitorii săi şi a rezervelor de combustibili deoarece aceste resurse se sumpesc şi tind să fie economisite, are mai mulţi cetăţeni sănătoşi, mai activi şi mai puţini oameni graşi sau obezi.

Un studiu condus de către o echipă de specialişti spanioli de la Universitatea Alcala, din Madrid, cărora li s-au alăturat specialişti cubanezi şi americani, a studiat efectele crizelor economice pe populaţia din Cuba după ce această ţară nu a mai beneficiat de sprijinul economic al fostei URSS.

Specialiştii au constatat că, în medie, cubanezii au slăbit cu 3 până la 5 kilograme. Şi rata mortalităţii provocată de boli cardovasculare s-a redus cu o treime, iar cea a deceselor cauzate de diabet de tip II s-a înjumătăţit. De asemenea, scumpirea vieţii şi a combustibililor i-a făcut pe oameni să fie mai activi, să facă mai multă mişcare fizică.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Studiul publicat în British Medical Journal a demonstrat astfel efectele benefice ale crizelor economice asupra organismului uman, pe o perioadă relativ scurtă de timp. Potrivit aceluiaşi studiu, după ce criza trece şi economia îşi revine, populaţiile care au fost afectate tind să revină la vechile obiceiuri alimentare şi la un stil de viaţă nesănătos, iar în cel mult patru ani, se îngraşă la loc luând, în medie, 9 kilograme şi creşte frecvenţa bolilor sedentarismului şi alimentaţiei hipercalorice, precum şi rata deceselor provocate de aceste boli.

Alte articole

Avertisment cumplit de la BNR: furtuna economică ar putea prinde România fără ”umbrelă”! Ce e de făcut pentru a scăpa de prăpăd

Florin Cîţu îl atacă pe Bolojan şi susţine că premierul şi BNR sunt vinovaţi pentru situaţia economică a României: „Guvernul şi BNR s-au băgat singuri într-un colţ! În 2025, guvernul a luat decizii greşite care au fragilizat şi mai mult economia”

Studiul a fost făcut pe un eşantion de cubanezi cu vârste între 15 şi 74 de ani.