România se protejează împotriva ATACURILOR CIBERNETICE. A lansat proiectul „CYBER CRIME”

„Obiectivul general al proiectului îl reprezintă crearea unui cadru de lucru adecvat în vederea creșterii capacității de formulare a politicilor publice și de realizare a unei mai bune reglementări și planificări strategice prin consolidarea parteneriatelor atât la nivel inter-instituțional cât și între instituțiile publice și reprezentanții altor domenii interesați în combaterea criminalității informatice”, se arată în descrierea proiectului.

Valoarea totală a proiectului este de 11.1 milioane de lei, aproximativ 2.5 milioane de euro, însă peste 85% din bani, adică 9.4 milioane provin din fonduri nerambursabile. Proiectul se va desfăşura pe o perioadă de doi ani, până în martie 2014.

După ce s-a descoperit că în cursul anului trecut au existat peste 21 de milioane de adrese IP unice din România care au fost implicate incidente cibernetice, acest nou proiect încearcă să preîntâmpine astfel de atacuri şi să le contracareze. Mai mult de 11 milioane din incidentele cibernetice petrecute în ultimele luni ale anului trecut au fost de tip „botnet”, ceea ce înseamnă că hackerii ajung să controleze computerele utilizatorilor, reuşind să obţină informaţii preţioase pe care le pot folosi pentru obţinerea de anumite beneficii.

Citeşte şi SRI: Atacul Octombrie Roşu nu viza culegerea de informaţii clasificate din România, ci confidenţiale

Alte articole

Ministerul de Interne în alertă! Atac cibernetic asupra site-urilor mai multor instituţii chiar în timpul alegerilor: „Reţeaua semnalată manifestă o capacitate de adaptare crescută”

Atac cibernetic major asupra rețelei Orange din România. Hackerul Rey a găsit o breșă de securitate și a furat date sensibile

„Este vorba despre instruirea unei echipe de oameni din mai multe instituţii, o echipă de răspuns la incidentele de securitate cibernetică. Până acum, fiecare instituţie are specialiştii ei, care s-au instruit care pe unde a putut, iar dialogul între instituţii este obturat. CERT-RO are sistemul naţional de alertă timpurie şi reacţie în caz de atac, dar dacă apare un incident pe care nu putem să îl gestionăm singuri, vom şti pe cine să sunăm direct, nu mai stăm să facem adrese birocratice către instituţii”, a declarat Eduard Bîsceanu, directorul adjunct al CERT-RO, pentru gândul.info.

Citeşte şi Cel mai puternic atac informatic din istorie: Cine sunt autorii

Printre instituţiile care vor beneficia de reţeaua de experţi CERT-RO se află Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Administraţia Prezidenţială, SRI, SIE, STS, SPP, Secretariatul General al Guvernului, Centrul Național de Management pentu Societatea Informatională, Centrul National de Supercomputing, Autoritatea Națională pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației, precum şi structurile de securitate din toate tipurile de organizații.

Citeşte şi CSAT a aprobat Strategia de Securitate Cibernetică

Angajaţii specializaţi din respectivele instituţii vor putea să lucreze împreună, având acces la o platformă şi o interfaţă comună. Astfel, ei vor putea fi alertaţi privind anumite incidente ce atentează la securitatea cibernetică a ţării, reuşind să răspundă într-un timp mai scurt.

Membrii vastei reţele ce urmează să fie implementată vor fi antrenaţi în dezvoltarea unui sistem complex de lucru, care va o oferi o serie de soluţii pentru combaterea atacurilor cibernetice, orcât de complexe şi de sofisticate ar fi acestora, mai ales că în ultima perioadă s-a descoperit faptul că de cele mai multe ori în spatele acestor atacuri există o serie de interese de „natură statală”, după cum a adăugat Eduard Bîsceanu pentru gandul.info. Astfel, anumite persoane vor fi antrenate în mai multe domenii cu specific informatic, cum ar fi investigaţii digitale, analiză de malware şi ethical hacking.

Citeşte şi SRI: Atacul informatic recent, realizat de o entitate cu caracteristicile unui actor statal

Proiectul Cyber Crime, demarat de CERT-RO, vine după ce România a încheiat o serie de parteneriate cu alte instituţii similare din alte ţări, încercând să creeze o reţea globală, printre care SUA, Japonia sau Coreea de Sud, cele mai avansate privind acest domeniu.