Românii vor obţine tot mai greu credite, s-a ajuns la cel mai lent ritm de creditare din ultimii trei ani

Ritmul de creștere anual al creditării  a ajuns, în luna septembrie,  la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, conform datelor BNR. În plus, apar noi restrictii la creditare, băncile au majorat din nou dobânzile de frica războiului din Israel. Pe de altă parte nici oamenii nu se mai înghesuie să facă imprumuturi la bănci.

Băncile din zona euro au înăsprit şi mai mult standardele de creditare în trimestrul trei din 2023, în urma majorării dobânzilor şi a înrăutăţirii perspectivelor economice, arată datele unui studiu publicat de Banca Centrală Europeană. Resrictii s-au pus la criteriile de aprobare pentru împrumuturile acordate firmelor dar standarde mai stricte au fost de asemenea impuse pentru creditele ipotecare şi alte credite de consum.

Banca centrală consideră că această inăsprire vine pe fondul riscului ridicat din zona economica, și a nivelului redus al lichiditatilor de care dispun bancile. Desigur, bancile incearca sa si asume un risc scazut atunci cand acorda un credit si tocmai de aceea il verifica la sange pe cel care face imprumutul Pe de alta parte insa nici oamenii nu vor să mai facă imprumuturi fie că vorbim de persoane fizice sau firme, cererea de credite în rândul firmelor şi gospodăriilor continuă să scadă „semnificativ”, depăşind chiar previziunile BCE.

Luna trecută, Banca Centrală Europeană a decis o nouă majorare a dobânzii de referinţă, cea de-a zecea majorare consecutivă, care a urcat costul creditului la cel mai ridicat nivel din istoria instituţiei, dar a semnalat că a ajuns probabil la sfârşitul ciclului său de înăsprire a politicii monetare.

Alte articole

Avertismentul BNR, de ce statul scumpeşte creditele românilor în fiecare săptămână

BNR, raport despre banii românilor din bănci. Cifrele oficiale ale Băncii Naţionale

Două mari bănci din România fuzionează. Clienţii cu credite sunt îngrijoraţi
Băncile strâng și mai tare robinetul creditelor. Șanse mai mari pentru un împrumut abia pe final de 2025, spun analiști citaţi de  Economica.net

Ritmul de creștere anual al creditării  a ajuns, în luna septembrie,  la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, conform datelor BNR. Cu toate acestea, analiștii Băncii Transilvania văd posibil un ritm anual de creștere al creditării de 7,2% în 2023, urmând ca în 2024 ritmul crediteleor neguvernamentale să decelereze la 7%. Abia din 2025% ritmul este posibil să se întețească, estimează sursa citată.

”Datele Băncii Naționale a României (BNR) indică accelerarea ritmului lunar al creditării la 0,6% în septembrie, la nivelul record de 381,2 miliarde lei. Dinamica anuală a decelerat la 4,5% (minimul din octombrie 2020), pe fondul nivelului ridicat al costurilor de finanțare și deteriorării climatului din sfera economiei reale”, arată analiza Băncii Transilvania.

Între decembrie 2022 și septembrie 2023 creditarea populației și creditul acordat companiilor au urcat cu 0,8%, respectiv 8,4%. Conform prognozelor revizuite ale Băncii Transilvania, creditul neguvernamental ar putea crește cu rate medii anuale de 7,2% în 2023, 7,0% în 2024, respectiv 8,5% în 2025.

Pe de altă parte, statisticile băncii centrale indică majorarea soldului depozitelor neguvernamentale cu ritmuri în accelerare în septembrie (2,7% lună/lună și 11,4% an/an, la 547,9 miliarde lei – maxim istoric), evoluție susținută de nivelul ridicat al ratelor nominale de dobândă și incertitudinilor.

Între decembrie 2022 și septembrie 2023 depozitele populației și depozitele companiilor s-au majorat cu 6,5%, respectiv 7,2%. În scenariul revizuit al Băncii Transilvania depozitele neguvernamentale ar putea urca cu dinamici medii anuale de 10,3% în 2023, 10,9% în 2024, respectiv 10,7% în 2025.

Prin urmare, raportul credite-depozite s-a redus de la 71,0% în august la 69,6% în septembrie (minimul din februarie 2022). Banca Transilvania previzionează diminuarea acestui raport până la 64,1% la sfârșitul anului 2025.

Potrivit BNR, soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna septembrie 2023 cu 0,6 la sută față de august 2023 (-0,2 la sută în termeni reali), până la nivelul de 381 162,4 milioane lei. Creditul în lei, cu o pondere de 68,1 la sută în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 0,5 la sută, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 31,9 la sută în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 1,0 la sută (0,4 la sută, în cazul exprimării indicatorului în euro).

Citeşte şi: Un braşovean a rămas fără 40.000 de euro din contul Revolut. ANAF anunţă mii de popriri pe cardurule Revolut

Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 4,5 la sută (-4,0 la sută în termeni reali), pe seama majorării cu 0,7 la sută a componentei în lei (-7,5 la sută în termeni reali) și cu 13,6 la sută a componentei în valută exprimată în lei (13,0 la sută în cazul exprimării indicatorului în euro).

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna septembrie 2023 cu 2,7 la sută față de luna anterioară, până la nivelul de 547 934,3 milioane lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 11,4 la sută (2,4 la sută în termeni reali). Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 68,8 la sută în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 3,9 la sută față de luna august 2023, până la 376 741,7 milioane lei. Comparativ cu luna septembrie 2022, acestea s-au majorat cu 21,0 la sută (11,2 la sută în termeni reali).