Ministrul Sănătăţii caută bani pentru reluarea TRANSPLANTULUI DE CORD

Transplantul de inimă ar putea fi reluat în semestrul al II-lea, după ce vor fi găsite fondurile necesare, a promis, miercuri, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, după ce mai mulţi medici au criticat oprirea programului de transplant de cord.

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, s-a întâlnit miercuri cu Francis L Delmonico, preşedintele Societăţii Internaţionale de Transplant şi coordonator al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în domeniul donării şi transplantului de organe, scrie Mediafax.

Nicolăescu i-a transmis coordonatorului OMS în domeniul donării şi transplantului de organe că au existat discuţii cu Radu Deac, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale de Transplant, fost director al Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant (IBCvT) de la Târgu Mureş, în vederea reluării transplantului de inimă în partea a doua a anului, „fiind nevoie şi de o serie de cheltuieli pentru care se vor căuta sursele bugetare”, a anunţat Ministerul Sănătăţii.

De asemenea, ministrul Nicolăescu le-a solicitat sprijinul specialiştilor în vederea pregătirii unui program special pentru începerea transplantului de plămâni, a mai precizat sursa citată.

Alte articole

Ministrul Sănătății anunță că românii vor putea raporta dacă sunt trimiși abuziv de la spitalul de stat către privați

Ministrul Sănătății anunță schimbări majore la cabinetele medicilor de familie. Cum vor fi afectați românii

Radu Deac a declarat, miercuri, că 55 de inimi pentru transplant au fost „irosite” după desfiinţarea IBCvT. Deac a precizat că, după datele sale, un număr de 55 de corduri – 20 în 2012 şi 35 în acest an – au fost irosite, după desfiinţarea Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant de la Târgu Mureş, în 2011, şi transformarea lui în clinică în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din municipiu.

Deac, care a condus timp de zeci de ani IBCvT Târgu Mureş, a precizat că acesta era singurul centru din ţară unde se făcea transplant de cord şi că decizia din 2011 a pus medicii în imposibilitatea de a mai face această operaţie.

„E vorba de 20 de corduri pentru transplant în 2012 şi 35 în acest an, din datele mele, de la Agenţia Naţională de Transplant, dar şi din alte părţi. Acesta a fost numărul de donatori din ţară de la care s-au recoltat organe şi, chiar dacă au fost solicitări de a se recolta şi utiliza şi inimi pentru transplant, nu a fost posibil. Desfiinţarea IBCvT a creat dezorganizare, lipsuri materiale, lipsuri de personal şi toate au împiedicat activitatea de transplant cardiac. Practic, nu avea niciun rost să se recolteze, chiar dacă familiile unor donatori au oferit posibilitatea de a se utiliza şi inimile”, a spus Deac.

El a menţionat că, din 1999, când a început activitatea de transplant de cord la Târgu Mureş – IBCvT fiind singurul centru din ţară unde se făcea această operaţie – s-au realizat 50 de astfel de operaţii în total, numărul variind în fiecare an, în funcţie de numărul de donatori.

„Numărul de donatori a crescut brusc în ultimii doi ani – 20 în 2012 şi 35 până în luna mai a acestui an. Am discutat cu ministrul Eugen Nicolăescu recent situaţia fostului IBCvT şi se speră ca, dacă vor fi îndeplinite condiţiile necesare, să se reia activitatea de transplant în această toamnă. Acest lucru e posibil numai dacă se reînfiinţează IBCvT cu personalitate juridică”, a spus Deac.

El a explicat că doar astfel institutul va putea să îşi gestioneze singur achiziţiile, politica de personal, instruirea acestuia şi facilităţile de terapie intensivă – în condiţiile în care două astfel de unităţi, destinate transplantului cardiac, au fost închise – şi să nu fie tratat ca o secţie oarecare din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş.

Pe de altă parte, şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară de Adulţi şi Copii din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Urgenţă din Târgu Mureş, Horaţiu Suciu, a declarat că în prezent „lipseşte cadrul organizatoric pentru transplant”, care constituie o activitate de excelenţă.

„Când e criză, la articolele de lux renunţi în primul rând. Principala cauză pentru care nu se mai face transplant cardiac este dezorganizarea unei unităţi care funcţiona bine – IBCvT. Lipsesc medicamente esenţiale, lipseşte aparatura şi nu ne putem asuma riscuri”, a spus Suciu.

El a arătat că secretarul de stat Raed Arafat a promis investiţii în aparatură când era ministru al Sănătăţii, dar acestea încă nu s-au materializat.