Comisia Europeană propune mai multă libertate pentru România de a cheltui şi solicita bani de la UE

CE a propus marţi două măsuri pentru a ajuta ţările afectate de criză să utilizeze fondurile UE, ajutând statele membre să găsească soluţii la problema şomajului în rândul tinerilor, să sprijine Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM) şi să plătească proiecte majore de infrastructură. În absenţa măsurilor propuse, investiţiile din cadrul politicii de coeziune pentru creştere ar putea fi pierdute din cauza lipsei de timp pentru cheltuirea banilor sau din cauza dificultăţii de a găsi cofinanţatori la nivel naţional şi în sectorul privat în climatul economic actual, informează un comunicat al CE dat publicităţii la Bruxelles.

Propunerea, determinată de solicitările primite din partea guvernelor naţionale şi a Consiliului European, va fi trimisă Parlamentului European (PE) şi Consiliului de Miniştri al UE în vederea adoptării, se arată într-o corespondenţă Agerpres.

Prima măsură ar contribui la mobilizarea a aproximativ 500 de milioane de euro de investiţii pentru încurajarea creşterii în Grecia, Cipru şi Portugalia. Aceasta ar majora contribuţia UE de investiţii în favoarea politicii de coeziune şi ar permite o contribuţie naţională mai redusă. Decizia executivului comunitar ar putea prelungi cu încă doi ani un acord privind cofinanţarea din decembrie 2011, ceea ce ar uşura presiunea asupra bugetelor naţionale fără a implica fonduri noi de la UE.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cea de-a doua măsură propusă marţi de CE ar oferi României şi Slovaciei mai mult timp pentru a cheltui fondurile alocate în cadrul politicii de coeziune. Aceasta ar permite o mai bună selecţie şi implementare a proiectelor strategice, apreciază executivul comunitar în comunicat.

Alte articole

România este obligată să justifice peste 6 miliarde de euro din PNNR. Termen-limită, 6 noiembrie

România a trimis la Bruxelles „date confidențiale” privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Comisia Europeană va finaliza ancheta la finalul lui 2026: „Este prima dată când am primit de la un stat membru acte confidențiale despre alegeri”

„Măsurile specifice pe care le-am adoptat astăzi vor ajuta aceste ţări să utilizeze atât de necesarele investiţii pentru a crea locuri de muncă sustenabile sprijinind IMM-urile şi ajutându-le să obţină finanţare, pentru a ajuta tinerii să se reintegreze pe piaţa muncii şi pentru a încuraja inovarea şi cercetarea. Aceste măsuri nu vor fi doar în beneficiul ţărilor implicate, ci şi pentru Europa în ansamblul ei. Însă ar trebui să adaug că, deşi prezenta propunere oferă spaţiu de manevră, ea nu poate înlocui reformele şi măsurile de accelerare în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor”, a declarat comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, citat în comunicat.

La rândul său, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, Laszlo Andor, a precizat că România şi Slovacia ar trebui să ia măsura ca pe un stimulent pentru consolidarea eforturilor de reformare şi de investiţie.

Măsura privind extinderea „n+3” pentru România şi Slovacia răspunde solicitării privind viitorul buget al UE pe care Consiliul European din februarie a adresat-o CE, de a explora modalităţile în care România şi Slovacia ar putea ameliora absorbţia fondurilor UE.

Fondurile alocate statelor membre în cadrul politicii de coeziune se împart în sume anuale care trebuie cheltuite în decurs de doi sau trei ani, în funcţie de ţară. Această regulă este cunoscută sub numele de regula „n+2 sau n+3”, „n” fiind anul în care sunt alocate fondurile. Oricare parte din suma anuală care nu este solicitată de către statul membru în această perioadă, se deduce automat din suma totală alocată şi se întoarce la bugetul total al UE.

Propunerea de marţi a CE extinde regula „n+3” pentru România şi Slovacia care, altfel, ar fi expirat în 2013. Măsura oferă celor două state o mai mare libertate de a cheltui şi de a solicita fonduri de la UE, reducând riscul de pierdere a banilor europeni.