O femeie din Roman a născut acasă, cu un negociator din Poliție la ușă și altul la telefon. Abia după 4 ore de negocieri, familia a permis cadrelor medicale să îndepărteze placenta și să-i taie cordonul ombilical

Nașterile acasă au luat amploare în statele dezvoltate, iar trendul pare să ajungă și în România, care, potrivit specialiștilor, nu este pregătită pentru o astfel de procedură. Când vine vorba de motivele pentru care optează femeile să nască acasă, experții cred că frica le determină să rămână acasă, chiar dacă se supun unor riscuri majore.

O femeie din Roman a născut acasă un băiețel. După naștere soțul femeii a sunat la 112 și a cerut o ambulanță cu medic pentru a înregistra o nașterea la domiciliu. Însă, nici placenta, nici cordonul ombilical nu fuseseră îndepărtate. Este motivul pentru care echipajul medical ajuns la locuința femeii și a solicitat să o vadă atât pe ea, când și copilul. Soțul a refuzat vehement, așa că medicul de pe ambulanță s-a vazut nevoit să ceară ajutorul polițiștilor.

„Medicul ne cerea sprijinul. Era vorba despre un nou-născut care s-ar fi putut afla în pericol. Echipajul de pe ambulanță nu putea pătrunde în intimitatea oamenilor, în casa lor. Noi însă, ca polițiști, am fi putut să-i convingem să-i lase pe medici să-și facă datoria. Ceea ce s-a și întâmplat până la urmă“, a povestit, pentru „Adevărul“, Loredana Axinte, dispecer în acel moment la 112.

Citește și: Românii ar putea să redirecționeze jumătate din banii pe care îi plătesc pentru sănătate în sistemul public către sistemul privat – proiect

În zadar a încercat femeia să-l convingă pe soț să permită echipajului de la ambulanță să intre în casă.

„Până a ajuns la fața locului colegul meu, am încercat să fac tot ce mi-a stat în putință să-l conving pe bărbat să permită medicului accesul în casă. I-am explicat că nu ne interesează decât binele bebelușului și al mamei. Bărbatul, însă, ne-a spus că nu este de acord, că vrea să fie lăsat să se bucure de moment, de nașterea fiului său. Mi-a spus că atât el, cât și soția au planificat din timp această naștere la domiciliu, că s-au interesat despre tot ce presupune acest lucru, s-au pregătit așa cum trebuie. Mi-am dat seama că vorbesc la telefon cu o persoană cu cunoștințe, cu un om inteligent care părea că știe ce spune. Așa că am mizat pe asta. I-am explicat că bebelușul s-ar putea afla în pericol dacă nu are cordonul ombilical tăiat, la fel și mama, căreia nu i se îndepărtase placenta. După atâtea ore de la naștere s-ar fi putut întâmpla o tragedie. Trebuia să iau în calcul asta. Nu sunt medic, dar trebuia să mă gândesc la ce poate fi mai rău“, a povestit dispecerul.

Citește și: Alertă în spitale din cauza numărului de cazuri de gripă: ”Camerele de gardă vor fi pline”

Între timp, la adresă a ajuns și al doilea negociator. „Am ajuns acolo în jurul orelor 18.30-19.00. Am vorbit cu tatăl, am vorbit și cu bunicii copilului, care sosiseră și ei între timp. Cu toții mi-au spus că nașterea la domiciliu a fost una asumată. Părinții au considerat că așa își protejează cel mai bine copilul. I-am explicat tatălui că ne dorim ca mama și copilul să fie bine-sănătoși“, ne-a povestit Silviu.

După patru ore de negocieri, într-un final bărbatul a permis accesul în casă.

„Medicul a intrat în locuință, a văzut copilul și mama. Eu am așteptat afară. Nu știu exact ce s-a întâmplat acolo, dar, când a ieșit, pe mine m-a interesat un singur lucru. Să știu că cei doi sunt bine. Prioritatea mea asta era. Să nu pățească cel mic ceva. Trecuse ceva timp de la naștere.“

În mai multe țări europene nașterea la domiciliu asistată de o moașă este o practică întâlnită destul de des, dar este reglementată de anumite proceduri, iar spitalele sunt pregătite să primească mama în cazuri urgente.

„În Olanda, unde în jur de 17% din nașteri se fac acasă, există un serviciu de ambulanță care transmite femeii din start că dacă ar exista complicații ea se află prea departe de spital și trebuie ori să vină să nască în acesta, ori să nască într-o casă specială mai apropiată de unitatea spitalicească. De asemenea, există niște proceduri concrete legate de comunicarea dintre moașa care s-a ocupat de gravidă și unitatea spitalicească, astfel că se știe în câte săptămâni este gravidă femeia, dacă are alergii, dacă a avut complicații, se știe tot. Chiar și în aceste cazuri, una din trei femei din Olanda ajunge la spital ca să nască“, a explicat moașa Adina Păun.