Războiul dronelor. Rusia afirmă că Ucraina a atacat Crimeea cu 38 de drone, Viktor Orban: „Sfârşitul războiului nu se întrevede”

Sistemele de apărare anti-aeriană ale Rusiei au distrus toate cele 38 de drone pe care Ucraina le-a lansat asupra Peninsulei Crimeea duminică dimineaţă devreme, a afirmat Ministerul rus al Apărării, după ce pe reţelele sociale din Ucraina şi Rusia au apărut relatări privind explozii puternice în portul Feodosia, potrivit Reuters.

Ministerul rus al Apărării nu a precizat dacă sunt pagube sau victime, în declaraţia sa de pe Telegram. Traficul rutier în apropiere de Feodosia a fost restricţionat, au anunţat anterior oficiali instalaţi de ruşi în Crimeea. Circulaţia pe podul care face legătura între Peninsula Crimeea şi Rusia continentală a fost întrerupt pentru câteva ore, fiind reluat în jurul orei 01.40 GMT, au afirmat, pe Telegram, oficialii instalaţi de ruşi în Crimeea.

Reţelele sociale ruseşti şi ucrainene au citat locuitori din Feodosia care au relatat că explozii puternice au fost auzite în zona portului maritim şi una depozit de petrol,  duminică, la ora locala 2 a. m. (sâmbătă, la ora 23.00  GMT).

Reuters nu a putut verifica în mod independent relatările privind exploziile. Deocamdantă, oficialii ucraineni nu au comentat.

Alte articole

Secretarul de stat Rubio amenință atât Ucraina, cât și Rusia: ”Trebuie să prezinte propuneri concrete pentru a pune capăt conflictului. Dacă nu există progrese, ne vom retrage ca mediatori”

Se rupe tabăra lui Trump. Senatorul republican John Kennedy avertizează: ”Trebuie să doborâm Rusia și să o sufocăm. Altfel nu vor veni la masa negocierilor. Putin l-a manipulat pe președintele Trump la fiecare pas”

Peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o de la Ucraina într-o mişcare condamnată de aliaţii Kievului în 2014, şi Marea Neagră au devenit un teatru crucial în războiul de doi ani.

Victor Ciutacu, critici dure la planul de înarmare a Europei: „Să ciugulească lobbyștii. Urmează al treilea tun de proporții cosmice pe care-l vor achita cetățenii Uniunii Europene”

Atacurile sporite ale Ucraine cu drone aeriene şi maritime asupra unor ţinte militare ruseşti au avariat sau au distrus nave şi şantiere navale din portul Sevastopol, atingând şi alte ţinte.

Moscova îşi foloseşte flota din Marea Neagră pentru a lansa atacuri de la distanţă în Ucrina. Dar pentru preşedintele Rusiei Vladimir Putin, apele care fac legătura cu Marea Mediterană sunt şi o trambulină importantă pentru a proiecta putere în Orientul Mijlociu şi în Europa.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că trupele sale au reuşit să diminueze puterea militară a Moscovei în Marea Neagră, ceea ce, spune el, cu un sprijin mai mare din partea aliaţilor Kievului ar putea duce la o victorie a ţării sale asupra Rusiei.

Ucraina – Bilanţul morţilor în urma atacului de la Odesa a ajuns la 10 (autorităţi)

O femeie şi un copil de opt luni au fost găsiţi duminică în dărâmăturile clădirii lovite în noaptea de vineri spre sâmbătă de o dronă rusă la Odesa, ridicând numărul morţilor la zece, au declarat duminică autorităţile ucrainene, scrie AFP.

„Acest atac asupra unei clădiri de nouă etaje din oraşul-port de la Marea Neagră a dus la moartea a zece persoane, inclusiv a unei femei găsite în dărâmături şi a unui bebeluş găsit lângă (această) femeie”, a deplâns guvernatorul Regiunea Odesa, Oleg Kiper.

Autorităţile au raportat anterior un număr de opt morţi. Serviciile de urgenţă ucrainene au confirmat bilanţul a zece morţi, precizând că bebeluşul avea „opt luni”. Mama şi copilul „au fost găsiţi împreună”, au scris aceştia pe Telegram.

Ei au mai susţinut că lucrările de „curăţare” a zonei în care această clădire s-a prăbuşit parţial sunt încă „în curs”.

Cu toate acestea, autorităţile nu au raportat numărul răniţilor, deşi serviciile de urgenţă au menţionat că opt răniţi au fost confirmaţi sâmbătă seara.

„Astăzi, Odesa şi regiunea deplâng victimele atacului rusesc”, a mai spus Kiper într-un mesaj separat pe Telegram, invocând „durere mare” pentru „toată Ucraina”.

Sâmbătă, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat în discursul său zilnic „teroarea” rusă, care „ţinteşte exclusiv să distrugă vieţi, să intimideze”.

În acelaşi timp, el le ceruse încă o dată aliaţilor occidentali ai Kievului să livreze mai rapid muniţie, sisteme de apărare aeriană şi avioane de luptă pentru a respinge armata rusă.

„Întârzierile livrărilor de arme către Ucraina (…) duc, din păcate, la astfel de pierderi”, a spus el, referindu-se la lovitura mortală a Rusiei asupra Odesei.

De altfel, cinci persoane au fost rănite în noaptea de sâmbătă spre duminică în două bombardamente ruseşti în regiunea Doneţk (est), potrivit parchetului regional ucrainean.

Viktor Orban: Nu se întrevede nicio ieşire din războiul din Ucraina, iar asta paralizează politica europeană

Nu se întrevede nicio ieşire din conflictul de război din Ucraina, iar acest lucru paralizează politica europeană, a declarat prim-ministrul ungar Viktor Orbán, în Antalya, unde a participat la Forumul Diplomatic de la Antalya (ADF), la invitaţia preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, relatează MTI.

Potrivit premierului, primul lucru care trebuie decis este în favoarea cui lucrează timpul, pentru că aceasta este cea mai importantă întrebare.

„Dacă cineva crede că timpul lucrează în favoarea ucrainenilor şi a Occidentului, iar continuarea războiului ar putea aduce succes militar Ucrainei, atunci continuarea are sens. Dacă cineva crede că timpul lucrează în favoarea Rusiei, iar continuarea războiului va aduce succes Rusiei, atunci ar fi mai bine ca totul să se oprească acum. Eu personal fac parte dintre cei care cred că este vorba de varianta a doua”, a explicat Viktor Orbán.

Potrivit premierului, „avem necazuri”, pentru că de la începutul războiului încoace multe ţări – cu excepţia Ungariei – vorbesc despre asta ca fiind „războiul nostru”, iar dacă acesta este războiul nostru, şi adversarul este mai puternic şi ocupă teritorii, atunci şi noi înşine ne regăsim de partea perdantă. Este foarte greu de explicat cum să acţionăm şi cum să ieşim din asta, dacă pierdem războiul, a adăugat Orbán.

Şeful guvernului de la Budapesta a vorbit şi despre faptul că deseori este numit căţeluşul lui Putin, respectiv un cal troian.

O dronă din Ucraina a lovit o mașină cu civili de pe teritoriul Rusiei
„Aş recomanda psihoterapia pentru asta. Asta nu este o dezbatere politică”, a declarat Viktor Orbán. Şeful de guvern a spus că el nu priveşte războiul din Ucraina prin ochelari ucraineni sau prin ochelarii lui Putin, ci prin ochelari maghiari.

„Eu trebuie să reprezint ţara şi naţiunea mea, şi eu ştiu care este interesul maghiarilor. Dacă ceva este bine pentru maghiari, eu susţin acel lucru, dacă nu este bine pentru ei, eu mă opun. Este foarte simplu”, a spus premierul.

Viktor Orbán a menţionat şi maghiarii din Ucraina Subcarpatică, oameni care locuiesc acolo de o mie de ani şi acum sunt înrolaţi în armata ucraineană.

Premierul a fost întrebat dacă vede viitorul Ungariei în Uniunea Europeană. „Desigur”, a declarat Viktor Orbán, adăugând că „cine este maghiar este european”.

„Ungaria va avea întotdeauna un loc geopolitic aparte în Uniunea Europeană”, a subliniat politicianul maghiar, menţionând şi că Ungaria este membră a Consiliului Turcic pentru că este singura naţiune de origine estică din Europa, „sau cel puţin, singura care este mândră de asta”.

Premierul a subliniat că vrea să rămână în Uniunea Europeană, însă scopul său este ca tabăra conservatoare să devină majoritară.

Viktor Orbán a confirmat că săptămâna viitoare se va întâlni, în Florida, cu fostul preşedinte american Donald Trump, pe care a menţionat că îl respectă foarte mult. Potrivit premierului maghiar, dacă acesta ar fi fost preşedinte când a izbucnit războiul din Ucraina, astăzi nu ar mai fi război, şi singura şansă serioasă la pace este dacă acesta va deveni din nou preşedinte.

În cele din urmă, prim-ministrul maghiar a fost întrebat şi despre preşedinţia ungară a UE. Viktor Orbán a anunţat că una dintre priorităţile Ungariei va fi extinderea balcanică, totodată şi competitivitatea europeană va primi o atenţie deosebită în cea de-a doua jumătate a anului 2024, când Ungaria va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.