Douăzeci şi cinci de falşi inspectori ai ANPC, urmăriţi penal

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a dispus, în cursul lunii mai, începerea urmăririi penale faţă de 25 de persoane care foloseau fraudulos denumirea asociaţiei pentru a crea aparenţa că sunt funcţionari ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor în scopul obţinerii unor sume de bani sau bunuri de la micii comercianţi care deţin magazine alimentare şi, uneori, de la patronii de restaurante şi cafenele, informează Agerpres.

Cei în cauză vizitau diverşii agenţii economici, în echipe de două-trei persoane din care una se comporta ca un şef în raport cu ceilalţi complici şi cu reprezentantul punctului economic, şi numai această persoană purta discuţiile cu victima. Aceştia se prezentau în calitate de inspectori la „Protecţia consumatorului” pentru a crea confuzie cu ANPC (Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor) şi arătau fugitiv legitimaţia astfel încât să nu dea posibilitatea persoanei vizate să vadă clar menţiunile astfel încât, pe de o parte, persoana controlată să nu reţină numele şi denumirea asociaţiei, iar, pe de altă parte, pentru a menţine inducerea în eroare a victimelor prezentând legitimaţii care accentuează impresia că acţionează ca angajaţi ai statului ce se identifică prin înscrisurile prezentate.

Tot pentru a completa activitatea de inducere în eroare, autorii prezentau înscrisuri intitulate „ordin de serviciu” sau „ordin de deplasare” care atestau în mod fals că se deplasau la agenţii economici în interes de serviciu şi că aveau dreptul să efectueze controale. Falşii inspectori efectuau un control al punctelor economice vizate şi constatau diferite nereguli pe care le aduceau la cunoştinţa victimei. În continuarea derulării scenariului săvârşirii infracţiunii, autorii îi comunicau victimei că pentru abaterile constatate este pasibilă de o amendă într-un cuantum ridicat (până la 2.000 de lei) sau chiar cu închiderea magazinului şi că vor proceda la întocmirea documentaţiei în vederea sancţionării. Învinuiţii dădeau de înţeles victimei că nu este în interesul acesteia să fie sancţionată şi că sunt dispuşi să treacă cu vederea neregulile constatate în schimbul unor sume de bani (între 40 şi 400 de lei) şi bunuri (alimente, ţigări, băutură etc.).

Atunci când agenţii economici refuzau şi cereau falşilor inspectori să consemneze activităţile efectuate şi cele constatate în registrul de control, aceştia din urmă evitau sub diferite pretexte.

Alte articole

Ce salariu trebuie să ai ca să poți să cumperi cu credit un apartament de 70.000 de euro prin „Noua Casă”

Nicuşor Dan ia în calcul patru variante pentru noul guvern. Preşedintele vrea să dezescaladeze criza politică, iar „timpul rezonabil” este sfârşitul săptămânii

Cercetările în cauză sunt efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Serviciul Grupuri Infracţionale Violente.