Canicula vine la pachet cu cel mai grav avertisment: Risc de blackout în România

Risc de blackout în România? „În ultimii trei ani, zona in care suntem s-a confruntat cu astfel de situatii, ambele plecate din fosta Iugoslavie. Daca prima ne-a afectat si pe noi, cea de a doua am avut sansa de a nu fi afectati deloc. Din pacate, situatia acestor temperaturi extreme determinana folosirea cu intensitate a aerelor conditionate, toate acestea fac sa avem varfuri importante de consum. Reteaua e puternic influentata. Ori, din pacate, am vazut  ca in astfel de situatii s-au produs diverse deranjamente. Nu putem susţine ca e iminenta o astfel de situatie. Dar se pot intampla oricand in aceasta zona, asa cum s-a mai intamplat”, a declarat Dumitru Chisăliţă în exclusivitate la România TV.

Se dau 292 sau 719 lei de persoană în fiecare lună. Banii se aprobă în numai 5 zile

Statistica ultimilor ani arată că la nivelul României episoadele de caniculă, inundații, perioadele de secetă, blackouturi energetice regionale, sunt tot mai dese și de o intensitate tot mai mare cu implicații sociale și energetice care vor fi din ce în ce mai dezastruoase. Acțiunile de Grean Deal sunt acțiuni care vor avea implicații (pe termen lung), până atunci România trebuie să demareze URGENT acțiuni de mediu, sociale și energetice care să diminueze efectele imediate ale acestor fenomene.

Concret, astăzi urgența cea mai mare a României nu este diminuarea emisiilor de carbon (o direcție care trebuie realizată pe teren mediu și lung), ci planuri urgente de amenajare hidrotehnică a zonelor astfel încât să se prevină inundațiile și alunecările de teren în perioadele cu ploi abundente (tot mai dese și cu cantități tot mai ridicate de apă), aceste amenajări să permită și acumularea de apă în perioadele ploioase care să fie folosită ]n perioadele secetoase (tot mai dese, cu temperaturi tot mai ridicate și cu perioade tot mai lungi de timp) și bineînțeles să se folosească energia apei pentru producerea de energie electrică curată, dar și pentru asigurarea cantității suficiente de apă pentru populație sau lucrări agricole.

Alte articole

Când a avut loc singurul blackout din istoria României și ce a însemnat: „Pagubele au fost duble faţă de cele provocate de cutremurul din 1977”

Autorităţile s-au pregătit ”pentru cel mai negru scenariu” pe durata codului roşu. Ministrul Energiei nu exclude un BLACKOUT

Blackout în România. Dumitru Chisăliță, sfaturi de supraviețuire: Regula celor 3

Președintele Asociaţiei Energia Inteligentă a vorbit despre situația unui blackout în România, care ar lovi mai ales mediul urban.  Asociaţia Energia Inteligentă realizează un ghid pentru situația unui blackout în România. Dumitru Chisăliță, președintele asociației, a spus, în cadrul emisiunii ”Totul despre bani”, că ”dacă la nivelul mediului rural astfel de situații apar destul de des, totuși acolo există destul de multe alternative la lipsa energiei electrice. Multe din casele din zona rurală încă mai au și sisteme alternative de încălzire, precum sobe pe lemn sau pe gaz, în afară de centrala termică”.

”Problemele mai mari sunt în zonele urbane din cauză că s-ar putea să existe episoade în care energia electrică să nu mai ajungă și să ne găsim în situația de a nu mai avea căldură, lumină, apă și de a nu avea alternative reale” a avertizat Dumitru Chisăliță, adăugând că ”în astfel de situații sunt câteva elemente de bază. Primul lucru este regula celor trei.

Se schimbă banii definitiv. Decizie categorică privind trecerea la moneda euro

În tehnica de supraviețuire se spune că un om poate să reziste 3 minute fără aer, 3 ore fără căldură, 3 zile fără apă și 3 săptămâni fără hrană. Ținând seama de această regulă de supraviețuire, ceea ce trebuie să ne preocupe cu prioritate este cum ne păstrăm temperatura corpului, respectiv rămânem într-o zonă călduroasă.

Trebuie să ne îndreptăm spre camera cu cât mai puține suprafețe în contact cu exteriorul, cea mai aproape de baie, ca să nu pierdem din energia și căldura necesară pentru a ajunge la toaletă, În același timp, apare necesitatea de a bloca, cu tot ce avem la îndemână, eventualii curenți de aer care circulă prin zona ușilor, a ferestrelor, cu covoare, cu pături, cu orice avem la îndemână.

De asemenea, blocarea ferestrelor este necesară, având o grosime mult mai mică în raport cu celelalte elemente de construcție și, implicit, pierderile cele mai mari de energie. Pentru a preîntâmpina acest lucru este foarte important să încercăm să adăugăm straturi suplimentare de izolație ca să păstrăm cât mai ridicată temperatura în interiorul încăperii și, în același timp, temperatura corpului.

Ideea de a crea un microclimat în interiorul camerei este foarte bună: dacă există posibilitatea montării unui cort sau simularea lui aplicând pături peste o masă sau peste câteva scaune la îndemână, pentru că reducem volumul de aer în care ne vom desfășura activitatea”. Astfel de situații sunt puțin probabile, dar nu imposibile, spune Dumitru Chisăliță.