ANAF are undă verde să-l execute silit pe Klaus Iohannis! Trebuie recuperați 300.000 de euro

ANAF are de recuperat de la Iohannis, în urma deciziei definitive a instanței supreme, circa 300.000 de euro, reprezentând chirii încasate din cele două case (260.000 de euro) plus penalități și taxe.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins, la 24 septembrie 2024, recursul înaintat de Rodica Baștea, o prietenă de familie a lui Klaus Iohannis, stabilită în SUA. Femeia cerea anularea actelor de moștenitor al statului român cu privire la un imobil din Sibiu cumpărat de familia Iohannis de la soțul ei, Ion Baștea. Imobilul cu pricina se află pe strada Magheru, iar a doua casă pierdută de Iohannis în instanță este, de fapt, un spațiu comercial aflat pe strada Nicolae Bălcescu.

Odată cu respingerea recursului, instanța a decis că șeful statului trebuie să plătească statului circa 300.000 de euro.

Dacă Iohannis nu va plăti această sumă, se declanșează executarea silită și poprirea.

Alte articole

Klaus Iohannis, o nouă apariție publică după episodul de mătura. Unde a mers fostul președinte

Decăderea lui Klaus Iohannis. Preşedintele care călătorea numai cu avion de lux şi se caza „pe opulenţă” a ajuns la coada măturii

Citește și Salarii 2025. Angajaţii care nu sunt afectaţi de ordonanţa-trenuleţ, ce bani vor primi pe card în plus la leafă

În motivarea deciziei, ICCJ subliniază, printre altele, că soțul Rodicăi Baștea nu era moștenitor al proprietarei imobilelor.

„Lăsând deoparte enumerarea vagă şi nesusţinută de argumente clare a unor noţiuni al căror conţinut legal este distinct şi care nu sunt echivalente, Înalta Curte reţine că anularea unui certificat de moştenitor se poate cere pentru vătămarea unor drepturi proprii (aşa cum indică art. 120 din Legea nr. 36/1995) şi nu pentru consideraţii morale sau afective, ce ţin de existenţa unor relaţii de familie – necontestate, de altfel. (…)

Calitatea de descendent (pentru Rodica Baștea – n.r.) nu este suficient de caracterizată în expunerea recursului pentru a putea fi analizată din perspectiva aplicării legii de drept material, deoarece nici reclamanta şi nici autorii ei – soţul său sau L. nu au avut calitatea de descendenţi ai defunctei K. (…)

Soțul Rodicăi Baștea nu era moștenitor al proprietarei imobilelor: Prin urmare, în mod corect au fost valorificate împrejurările ce atestă că autorul soţului defunct al reclamantei nu a acceptat succesiunea după mătuşa sa şi nu poate fi considerat moştenitor al acesteia – iar această chestiune rezultă din chiar dispozitivul sentinţei civile nr. 104/2019, care a respins cererea de a se constata calitatea lui L. de moştenitor legal al defunctei respective. (…)

Contrar susţinerilor recurentei (Rodica Baștea – n.r.), împrejurarea că motivul de anulare a certificatului de moştenitor din anul 1999 a privit exclusiv chestiuni procedurale – absenţa competenţei teritoriale a notarului public – nu semnifică atribuirea în acelaşi timp a unor efecte de validare, de confirmare a condiţiilor de fond ale certificatului (cum era corecta determinare a moştenitorilor), cât timp acestea nu au făcut obiectul analizei acelei instanţe”, se arată în motivarea ICCJ, citată de antena3.

Citește și Șoșoacă s-a hotărât: pleacă la Moscova! ”Voi accepta propunerea” / Ce așteptări are șefa S.O.S. de la Trump