Salarii mai mici pentru medici. Doctorii refuză să mai facă gărzi în weekend

Salarii 2025. Sistemul sanitar românesc se confruntă cu o „dilemă profundă”: medicii refuză să mai facă gărzi suplimentare, iar motivul real este unul surprinzător de simplu și nedrept — modul de remunerare pentru aceste ore suplimentare este blocat la un nivel salarial aplicabil în 2018. În spatele acestei situații absurde stau decizii politice, promisiuni încălcate și o legislație interpretată arbitrar. Iată cum ajunge un medic primar să câștige cu 60% mai puțin pentru o oră de gardă față de o oră de lucru normală și ce soluții găsesc spitalele pentru a convinge totuși personalul medical să asigure continuitatea actului medical.

Deși salariile de bază ale medicilor au fost majorate în 2018 direct la nivelul anului 2022 pentru a preveni exodul medical, drepturile salariale aferente gărzilor și sporurilor au fost înghețate imediat, generând diferențe salariale majore și injuste între orele lucrate normal și cele suplimentare.

Spitalele au început să folosească contracte de prestări servicii în locul contractelor clasice de muncă pentru asigurarea gărzilor. Mai mult, autoritățile locale oferă stimulente financiare consistente, precum sprijin financiar lunar și locuințe, pentru a-i convinge pe medici să asigure gărzi, generând astfel o situație paradoxală în care statul își ocolește propriile reglementări salariale.

În 2021, doctorul Marian Stamate posta pe Facebook un mesaj referitor la plata gărzilor care-a rămas blocată la nivelul 2018 și la tariful orar diferit. Doctorul semnala o diferență ce continuă să-și facă simțită efectele: pe CIM-ul de încadrare al medicului există un salariu, iar pe cel pentru gărzi suplimentară există un altul. Situația este similară cu cea de la nivelul sporurilor despre care am mai scris, în repetate rânduri, în trecut (un exemplu, aici).

Alte articole

Salarii 2025. Cât câştigă „în mână” un şofer pe camion, angajat de MApN. Nu se cere Bac, nu lucrează weekendurile!

Veste proastă pentru angajaţii din România. Cu cât au scăzut salariile înainte de măsurile de austeriate preconizate

Acolo unde există linii de gardă, medicii au obligația realizării a cel puțin 18 ore de gardă lunar sau 38 de ore în cazul spitalelor de boli cronice și sanatorii. Aceste gărzi fac parte din timpul normal de lucru, dar în plus se pot încheia contracte individuale cu normă parțială pentru asigurarea continuității. Aceste contracte sunt voluntare și sunt remunerate cu un spor fie de 75% sau de 100% în zilele de sărbătoare sau de repaus săptămânal, scrie avocatnet.ro

La scurt timp după postarea dr. Stamate, Avocatul Poporului se sesiza din oficiu și cerea Ministerului Educației explicații suplimentare referitoare la plata orelor de gardă, posibilitatea actualizării la nivelul din 2021 și inechitatea situației. De ce specific Ministerului Educației, iar nu al Muncii sau Sănătății încă rămâne o chestiune fără de răspuns.

Întrebările Avocatului Poporului sunt valabile și astăzi, iar explicațiile suplimentare referitoare la menținerea plății la nivelul din 2018 se regăsesc în multiple decizii ale Curții Constituționale referitoare la neconstituționalitatea ordonanțelor trenuleț: „este deficit bugetar”, „Guvernul poate amâna creșterile”…

Pentru a înțelege mai bine situația trebuie să ne uităm la salariile brute pe care un medic se așteaptă să le găsească pe statul de plată. În cazul medicilor sunt trei – cel de bază actual, cel la care se calculează sporurile de condiții de muncă, iar mai apoi cel pentru orele de noapte, lucrate în ture sau în zilele de sărbătoare legale sau repaus săptămânal (SDSL). Salariul pentru condiții este cel din martie 2018, momentul în care salariile de bază ale medicilor și ale asistenților au crescut la nivelul din 2022, sărind astfel pașii măririlor cu ¼ prevăzute de Legea 153/2017:

Art. 38 (4) din Legea 153/2017 (varianta inițială): În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018.

Pentru un medic primar, gradația 5 de la Spitalul Sf. Spiridon Iași, baza calcului gărzii este de 7.030 lei comparativ cu salariul de bază pentru luna septembrie 2024 de 17.592. Baza la care se calculează garda reprezintă doar 40% din salariul de bază din prezent.

Pentru aceeași muncă în programul de gardă un medic primește cu 60% mai puțin față de orele de lucru din timpul normal săptămânal. În Spitalele clinice, tariful orar al medicul de mai sus este de 48 de lei (salariul de bază de 7.020 lei împărțit la norma de 146 ore de lucru). Dacă s-ar fi raporta la salariul de bază din prezent, baza ar fi fost de 120,5 lei.

Diferențele de salarizare prin contractul de gardă sunt cauzate nu doar de baza mai scăzută, dar și de modul atipic de recompensare a acestor ore prestate – prin plata orară aferentă anului 2028, iar mai apoi printr-un spor:

Art. 3 din Anexa II, Legea 153/2017: (1) Personalul sanitar cu pregătire superioară care efectuează gărzi pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază se salarizează cu tariful orar aferent salariului de bază.

(2) Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului de lucru de la funcţia de bază în zilele lucrătoare se salarizează cu un spor de până la 75% din tariful orar al salariului de bază.

(3) Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului de lucru de la funcţia de bază, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, se salarizează cu un spor de până la 100% din tariful orar al salariului de bază.
Procentul la care se acordă se determină de către Comitetul Director și actualizat trimestrial, însă în foarte puțini cazuri acestea ajung să fie oferite la valorile maxime. În cazul unui medic de la Spitalul Sf. Spiridon Iași, garda efectuată în luna septembrie i-a adus un venit suplimentar de 1.218 lei. Dacă baza de calcul a orelor de gardă ar fi fost salariul brut din prezent, atunci ar fi primit un venit mai mare cu 151%, ajungând la aproape 3.052 lei.

Doleanțele medicilor nu sunt noi, ci au existat din momentul introducerii Legii 153/2017. În martie 2018, salariile medicilor și asistentelor medicale creșteau la valoarea maximă conform grilelor, adică valoarea aferentă anului 2022. Creșterea „peste noapte” era menită să prevină exodul lucrătorilor din Sănătate cu care România se confrunta în acel moment. Față de alte categorii profesionale care au primit creșteri de ¼ pe an până au ajuns la valoare maximă aferentă anului 2022, medicii și asistentele s-au dus direct la acel salariu.

Beneficiul a fost cu două tăișuri, deoarece în decembrie, prin OUG 91/2017, Guvernul a decis să înghețe drepturile salariale aferente gărzilor la nivelul lunii ianuarie 2018:

„(…) începând cu luna martie 2018 până la 31 decembrie 2018, drepturile salariale aferente activităţii prestate în linia de gardă, sporul pentru activitatea prestată în ture, sporul acordat pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale în vigoare nu se lucrează, sporul pentru munca prestată în timpul nopţii vor fi determinate conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018”
Situația ar fi trebuit să revină la normal din 2019, nu? Din contră, prin OUG 114/2018 orele de gardă au fost înghețate la nivelul lunii decembrie 2018, adică ianuarie 2018, pentru întreg anul 2019. Aceeași situație a fost mai apoi prelungită prin ordonanțe-trenuleț succesive, iar astăzi, în 2025, cuantumul sporurilor rămâne blocat la nivelul anului 2024, adică 2023, care de fapt este 2022, însă în realitate e vorba de nivelul din 2018:

Art. II (1) din OUG 156/2024: În anul 2025, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna noiembrie 2024, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
Absurdul situației nu este doar în rândul medicilor, ci este situația de facto în rândul bugetarilor. Pe statul de plată au un salariu de bază, iar mai apoi sporurile se calculează la cu totul altul cu mult inferior, aferent valorii din 2018.

O infirmieră, gradația 5 (peste 20 de ani de experiență) din cadrul Spitalului Elias are astăzi salariul de încadrare de 5.750 lei, doar că sporurile continuă să se raporteze la valoarea de 2.148 lei, salariul brut din 2018. Din 2019 salariul infirmierei a crescut considerabil, iar cel mai semnificativ salt a fost în 2024 de la 4.423 lei brut până la 5.750 (o creștere de 30% ca rezultat al OUG 19/2024).

Indiferent de nivelul creșterii, sporul continuă să se reporteze la baza de 2.148 lei. În cazul infirmierei de la Elias, sporul este de 50%, acordat în funcție de secția din spital pe care lucrează în conformitate cu reglementările în vigoare. Din 2019, din cauza înghețării calculului sporului la salariul aferent anului 2018, valoarea reală a acestuia a continuat să scadă treptat. În 2019, sporul de 50% reprezenta de fapt un spor de 40%, ajungând până în prezent să fie doar de 19% din salariul de bază actual în plată.

Dacă sporurile s-ar fi acordat în mod corect, o infirmieră ar fi câștigat în plus 1.517 lei, ajungând la aproape 2.875 lei brut doar din sporuri pe lângă cei 5.750 lei.

Discuțiile referitoare la inechitățile din sectorul bugetar nu se opresc doar la sporuri și gărzi, ci ajung și la indemnizațiile de hrană care sunt blocate la nivelul anului 2019 și se acordă doar celor care câștigă până la 8.000 de lei net pe lună. În ciuda unor câștiguri abundente în rândul bugetarilor, totul arată mai bine pe hârtie față de realitatea din mână.

În 2021 Raluca Turcan, pe atunci ministrul muncii, semnala că în sistemul bugetar sunt sporuri mari, chiar și de 85%, precum este cazul și în Sănătate. Pe hârtie, sporurile sunt și de 12, 15, 30, 50%, însă valoarea în plată este mult mai mică din cauza acestor înghețări repetate. Aceeași situație se regăsește în orice instituție a statului care poate beneficia de-un spor, indiferent de valoarea modică sau nu a acestuia.

Spor de 15% pentru lucrătorii dintr-o instituție de cultură a statului? De fapt, în realitate este undeva la 6-7% pentru că se raportează la salariul din 2018, ci nu la cel din prezent.

Salarii 2025. Cât câştigă „în mână” un şofer pe camion, angajat de MApN. Nu se cere Bac, nu lucrează weekendurile!

Pentru a stimula medicii să facă gărzi, spitalele au găsit o soluție inovatoare, permisă de lege: aceea de a încheia contracte de prestări servicii în locul celor obișnuite de muncă. În 2022 Spitalul Județean de Urgență Târgu-Jiu publica un anunț referitor la atribuirea unui contract de prestări servicii pentru neonatologie în scopul asigurării liniei de gardă. Pe lângă aceste contracte de prestări servicii, consiliile locale sau județene acordă stimulente financiare. În Târgu-Jiu, se oferă un sprijin de până la 7.200 lei pe lună pentru gărzile efectuate, dar și locuințe puse la dispoziție de autoritățile județene.

Chiar dacă gărzile și sporurile rămân blocate, de-a lungul timpului, pentru a răspunde doleanțelor cadrelor medicale, Guvernul a mai oferit o serie de facilități fiscale, precum ar fi acei 500 sau 1.000 de lei pentru medicii care efectuează o gardă sau cel puțin două pe lună conform OUG 63/2023. De indemnizații adiționale beneficiază și asistentele, infirmierele, tehnicienii, etc, însă nicio categorie nu ajunge la 1.000 lei precum este cazul medicilor.

Anul trecut, de asemenea, salariul de bază a crescut în medie cu 40% pentru asistente și 13% pentru medici, raportate la nivelul decembrie 2023. Creșterea a fost substanțială, iar pentru un medic gradația 5, precum este cazul celui de la Sf. Spiridon, creșterea a fost în medie de 2.000 de lei.

Aceste beneficii adiționale reprezintă de fapt cârpeli care se fac unei legi ce nu se aplică nici astăzi în mod corect. Sporurile au fost blocate, dar pe lângă s-au mai oferit niște beneficii pentru a compensa. De menționat este că beneficiile nu au venit de la sine, ci au fost rezultatul unor acțiuni ample de protest.

Salarii 2025. Deficit de medici pentru gărzi în România, din cauza remuneraţiei insuficiente – avertismentul preşedintelui Colegiului Medicilor

Preşedintele Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană, afirmă că trebuie ca plata gărzilor medicilor să fie actualizată la nivelul anului 2025 pentru a reduce deficitul medicilor interesaţi să facă aceste gărzi.
”Este imperativ ca plata gărzilor medicilor să fie actualizată la nivelul anului 2025”, a transmis, joi seară, Cătăşina Poiană, preşedinte al Colegiului Medicilor din România.

Salarii 2025. Patronii de restaurante nu își mai permit să își plătească angajații, după mărirea salariului minim: „Cât să-i dau unui spălător de vase?”

”Avem un eficit de medici care fac gărzi, iar una dintre cauzele principale este lipsa unei remuneraţii echitabile pentru activitatea din gardă, proporţionată cu volumul de muncă şi nivelul de responsabilitate”, a mai transmis Cătălina Poiană.

În ziua în care Nicuşor Dan a preluat mandatul de preşedinte al României, Cătălina Poiană i-a trimis o scrisoare ddeschisă.

Ea a făcut un apel public către preşedintele Nicuşor Dan apreciind că ”este timpul ca România să trateze Sănătatea prioritar şi cu responsabilitate”.

”România are nevoie de o viziune strategică autentică pentru Sănătate – nu doar de reforme punctuale şi soluţii pe termen scurt”, a transmis Poiană.