EXCLUSIV Preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, în discuţie cu Silviu Mănăstire: „Sentimental, aş vrea ca UE să aibă un viitor. Raţional, ca om care a studiat, nu pare să aibă”

Silviu Mănăstire: Bine v-am găsit, ediție specială, președintele academiei Ioan Aurel Pop într-o zi speciala, invitat special. O să discutăm despre România, sufletul românesc, istorie, traditie, religie. Buna seara!

Ioan Aurel Pop: Buna seara dvs și telespectatorilor

MANASTIRE: Mulțumesc că sunteți alături de noi. Pornind de la ce zic economiștii, ce se intampla pe plan internațional, tot felul de evenimente, economiștii spun că e cea mai fasta perioada. Ce spun istoricii?

POP: Pentru un istoric, care ar trebuie să aibă în mintea lui experiența omenirii, nu e chiar așa ușor de răspuns. Au fost în istorie perioade mai bune și rele, dar din cat constat eu, dacă mă refer la bunastarea materiala a noastra, binele fizic, hrana, alte bunatati pe care le așteptam, trăim intr-adevar cea mai fasta perioada. Dacă mă refer la viata spiritului, trairea intelectuala, la faptul că orice om are nevoie să evadeze din viața cotidiană, să-și faureasca lumi noi, să le gaseasca în filme, mișcare online, digitalizare, atunci nu e o perioadă fasta. Suntem într-o perioada de criza cultural, sufletesc. De dezorientare.

Alte articole

EXCLUSIV CUTIA NEAGRĂ Bătaia de joc a lui Nicuşor Dan la adresa bucureştenilor. Umilinţa persoanelor cu dizabilităţi şi blocarea proiectelor de dezvoltare a Capitalei

EXCLUSIV VIDEO Silviu Mănăstire nu crede în candidatura lui George Simion: „Nu performează, este sub partid. El păcăleşte opinia publică. Călin Georgescu nu-l suportă pe Simion”

MANASTIRE: De identitate.

POP: Da. Ca om, ca identitate colectiva. Noi suntem între globalizare și suveranism cum se zice acum. As zice între globalizare și națiune eu.

MANASTIRE: Exista acum, statistical, doua Românii, una în afara granițelor, de dimensiuni numerice 5-6 milioane de romani, și o Romanie în interiorul granițelor. Cum o să convietuiasca?

POP: Trebuie să invatam, și cei rămași, și cei plecați, cu care eu, ca persoana și președinte al Academiei, fost lector, am legaturi foarte bune. O să mă duc la sfințirea unei biserici noi la Barcelona. Vor trebui să învețe să convietuiasca. Acei români și care vor ramane definitiv acolo. Din cele 5 milioane o parte vor veni înapoi, nu știu cati, dar o parte vor veni și o parte vor ramane. Copiii sunt educați acolo, prima limba a copiilor o să fie limba țării în care trăiesc. Legătură cu țară se pastreaza sufletește, 90% din ei, în momentele de intimitate se gandesc la o vale, la un deal, o casa, o tufa, o padure. Eminescu spune: fiind băiet păduri cutreieram…

Citeşte şi: Diana Șoșoacă pleacă în Rusia, Coreea de Nord și China. Vrea să vadă dacă în cele trei țări este dictatură

MANASTIRE: Copiii, nepoții.

POP: Nu. Nm intalnit în SUA o familie de români stabiliti acolo la începutul secolului 20-lea, cand au plecat mulți ardeleni și s-au dus în America. Unii au venit înapoi cu bani, au cumparat case, alții au rămas, deja vorbeau englezește în casă. Si copiilor mi-au zis că nu știu din romana decât cuvintele sarmale și cârnați.

MANASTIRE: Sau mama si tata.

POP: Da, da.

MANASTIRE: Patrie, patriotism, suveranism sau naționalism? Ce se intampla în Europa, România? Ce e corect din punct de vedere al calificărilor istorice? Discuția asta trebuie să aibă loc în societate. Trebuia să aibă loc de mult, suntem acum, spun unii, intr o Românie împărțită, care și-a regăsit valorile suveraniste și una mai pro-occidentala spună alții.

POP: Tare mi-ar plăcea să nu fie o cenzură, frântură între cele doua. O Românie nationalista nu ar fi corect să existe pentru că termenul de naționalism și-a schimbat sensul inițial. Pe vremea lui Nicolae Iorga termenul înseamnă iubirea de națiune. Iorga zicea că iubește națiunea că să iubească și alte națiuni. Nu a urat membrii altei națiuni. Era pozitiva conotatia nationalismului. După comunism, stalinism, au căpătat doza de exagerare. Acum în naționalism mulți cuprind xenofobia și sovinismul – ridicarea propriei națiuni pe piedestal înalt în raport cu alte națiuni. Termenul care se potrivește mie și multor români și europeni e patriotismul. A iubi patria, locul de naștere al prietenului tău, al înaintașilor. Nu e deloc un păcat, trebuie să fie o calitate, dacă fiecare și iubește locul de naștere, toate ar putea să înflorească.

MANASTIRE: Și al treilea termen introdus, suveranism?

POP: Nu-mi place termenul. Noi cand am intrat în UE am înțeles, ne-au explicat. Intelectualii au înțeles că o parte din suveranitate, trecuta în constituia noastra, desi și comunismul a operat cu termenul de stat suveran, independent. Am cedat o parte din suveranitate Europei. Am intrat într-o comunitate.

MANASTIRE: Politicienii s-au ferit, să recunoaștem.

POP: E adevarat. Dar dacă acceptăm că o hotarare a Comisiei Europene trebuie aplicată și la noi, nu că e la alegere, atunci am cedat o parte din suveranitate. Nu știm exact dacă hotararii Curtii de la Haga sau luate de europeni. Unele tari accepta, altele nu. Incă nu s-au așezat lucrurile. Lumea zice UE are vechime de zeci de ani, incepe cu piata comuna, am trecut prin multe, noi am venit la spartul targului, am intrat tarziu în UE.

MANASTIRE: Ce mai înseamnă cativa zeci de ani. Dumneavoastra operati cu perioade lungi de timp și vedeți procese istorice și ati studiat. Apropos, vedeți un viitor al UE? Intins la scară istorică? Discutam de 100, 150 de ani, sau vedeți o construcție europeană care o să se destrame?

POP: Sentimental, după mintea mea de om care a studiat, as vrea să văd un viitor al UE. Mi-ar placea să vad națiuni egale trăind într-un concert, dar știm asta, așa s-a gândit de la Renastere, ca Europa să fie un fel de uniune a patriilor, nu s-a putut aplica niciodată din păcate. Si nici azi. Mereu națiunile mai mari au avut pretenții de hegemonie, preluare a puterii în general. Am avut o hegemonie spanionala, franceza, a domnit limba franceza peste tot, a venit acum angloamericana la început și sub Trump vedem mariajul între Anglia, țară care a făcut colonia America, după un timp nu mai e chiar așa de fericit.

Citeşte şi: Victor Ponta: Cea mai scumpă masă de Paște din istoria noastră. Prețurile au explodat, dar salariile și pensiile au rămas pe loc

MANASTIRE: Sentimental vreți.

POP: Rațional, intr-adevar… Uniunea Europeană nu pare azi să aibă viitor. Din păcate spun. Atunci, nefiind o Mafalda care să le știu pe toate și să ghicesc viitorul, nu pot să vă zic ce o să fie. Dar e firavă, din ce se vede acum. Vedeți, de când a venit domnul Trump la putere se discuta de un nucleu de armata europeană. Dincolo de Trump, America și presiunile externe, ne amintim în urma cu doua decenii s-a discutat ideea de constitutie europeana. Cand au vorbit oamenii de la Bruxelles și Strasbourg despre constitutie, între ei trebuia să fie și Umberto Eco, dar l-a bătut o stewardesa la alegeri . El trebuia să fie acolo, era deștept, istoric medievist. Au vorbit de asta și nu au căzut de acord nici asupra preambulului constituției, unde trebuia să fie scris bazele culturii și civilizației europene sunt iudeo-crestinismul sau civilizatia greco-romana. Aceste doua componente pe care eu le-am învățat la școala în comunism. Clasicismul greco-roman.

MANASTIRE: Nu s-au înțeles pe aceste două.

POP: Nu s-au înțeles. Nu le-au acceptat pe niciuna. Problema era că părinții Europei, Monnet, Schuman și Gasperi au vrut o Europa în sentimentele lor de generozitate, o Europă unită, nu a reușit. Atunci unii s-au gandit că o federație cu state cu un grad mare de suveranitate. Să-și decidă felul lor de a mânca, cum iau cina.

MANASTIRE: O Europă fără constituție, care nu are o linie roșie, nu poate avea viitor.

POP: Nu cred, vad lumea de azi pe pamanturi mișcătoare, e polul rusesc, pe care-l cunoaștem bine. Stim ce pretenții de hegemonie a avut și are Rusia. E polul chinezesc, care vine puternic din urma. Sunt impresionat de creșterea demografică a Indiei, ce fac ei cu cercetarile, planul spatial. Și SUA. Ele nu pot să fie neglijate. Speranta noastra au fost americanii. Bunica imi zicea cand eram copil „lasa că vin americanii, nu te supăra cu comunistii”. Nu a apucat să-i vadă ea, dar au venit. Acum se atrage atenția că nici americanii nu au generozitate fără limite și se gandesc la ei. Nu știu ce o să fie în America, se pot schimba viziuni.

MANASTIRE: Socul venirii administratiei Trump e legat de faptul că s-au întors la un pragmatism specific american. In unele administratii democrate au fost mai generosi cu Europa. Asta s-a întors, așa, mai prozaic spus, s-au întors cei care au construit America, orientat spre profit. România și Europa – dacă Europa într-un orizont de timp nu ar avea un viitor, care e locul României în zona asta? In lume?

POP: E foarte greu de spus. Dacă știam, mă făceam politician. Cel mai bine mă descurc la catedra. Dacă fiecare ar face ce știe cel mai bine, ce a invatat, ne-ar merge mai bine tuturor. Nu stiu ce să spun, România nu a avut niciodata în existenta ei independenta absoluta și suveranitate absoluta, asta e o iluzie. România a fost mereu, și cand erau țările române, cam de la 1300, avem Ţara Romanească și Transilvania instrainate. Nici atunci, cu atât mai mult atunci, dar nici mai târziu. Povestea cu Cuza, independenta absoluta obtinuta în 1877, razboiul din 77-78, România Mare 1918…

MANASTIRE: Între SUA, Europa… revin la România. Vedeți discuțiile de acum și cu administratia Trump, războiul tarifelor vamale. Pare că am căzut între scaune.

POP: Da din păcate. Să nu disperam. Momentele astea exista, trebuie să le suportăm, să mergem mai departe. Noi am fost sub umbrela marii puteri de la răsărit de la 1500 încoace. Ştefan cel Mare și-a casatorit o fiica cu moștenitorul tronului Rusiei că să împace lucrurile. Să împiedice venirea lor peste noi și să facă alianță. Nu a avut noroc. Apoi a venit Petru cel Mare și ceilalți. Tutela ruseasca, sovietica, e distructiva pentru noi. Si va spun, cand Rusiei i-a mers bine și a fost prosperă, nouă ne-a mers cel mai rău, și cand ne mergea nouă cat de cat bine, Rusiei i-a mers rău și am profitat.

Citeşte şi: Călin Georgescu, lovitură dură pentru George Simion. Suveranistul se tratează în clinica lui Gigi Becali

MANASTIRE: Cum rezolvăm?

POP: Am vrut să o rezolvam după căderea comunismului, acceptand orientarea firească spre Europa și America, crezând că SUA și Europa au mers și vor merge împreună. Civilizația dupa 1600 e una europeană. America s-a nascut prin transpunerea unui model european acolo. Capitalism, oameni mulți dintre religiile protestante, ambițiosi, pragmatici, cu dorinta de a face. Băncile nascute în europa au puit în SUA și-au devenit și mai puternice. Se intampla ceva foarte greu de înțeles. Progresul omenirii a venit prin civilizația asta occidentală concurențial individualista bazată pe merit. Cata vreme America și Europa au mers împreuna, garanția succesului era de la sine inteleasa. Dacă se produce ruptură între UE și SUA noi intr-adevar nu știm ce avem de făcut. E foarte greu de știut cand amenințarea dinspre răsărit e mai puternica ca oricând. Ucraina a fost un semn, orice se întâmplă acolo avea repercursiuni asupra noastră și are. De toate felurile. Si instabilitatea asta politică pe care o vedem, e un specific românesc, în 30 de ani să ai 30 de minute la invatamant.

MANASTIRE: Civilizația occidentală cum se uita la noi? Poate suntem mai orientali decât vrem să credem, mai slavi. Şi poate ca trebuie să ne acceptăm și identitatea asta, că suntem parte a Europei, geografic, cultural, dar și orientali și slavi.

POP: Distinse domnule Manastire, as fi zis și eu acum 30 de ani asta. Eu stau în București, spiritul asta balcanic, oriental, eu nu-l mai vad. Nu mă duc la Obor sau Ferentari foarte des, cei care o fac îmi zic că sunt optimist. Nu e adevarat. Ce vad eu e că am ramas orientali prin credinta noastra, a orientului cu capitala istorică la Constantinopol. Suntem legați prin fire, credința care a avut limba slavă ca limba a cultului până în secolul 16. De atunci am tot înlocuit cu limba romana și orientarea spre occident. Raman în credința mea. Tot în ideea de a ne distanța de Rusia.

MANASTIRE: În epoca TikTok, prostul satului…

POP: Are voce în cetate. Părerea mea e că unele grile de valori s-ar putea găsi. Nu putem lăsa oameni fără chemare în politică și politica înseamnă lupta onestă pentru putere. Orice partid lupta pentru putere. Cei care au creat partidele noastre politice, primele, erau atunci lideri de opinie, între cei mai bogați oameni din țară. Eminescu a fost conservator, dar nu a fost bogat. Mama lui era dintr-o familie de boieri din nordul Moldovei. Dar nu a dus lipsă de bani decât prin felul lui de a trai foarte boem, a risipit averea. Titu Maiorescu, care vedea în el geniul, nu i-a dat niciodată bani mulți, credința fiind că suferința stimulează talentul și că poate crea poezii. După 1989 s-au creat partide că ciupercile după ploaie, fără randuiala. Si ideologiile au disparut, nu mai vorbesc de orientari. Democrația și-a schimbat sensul. Mulți au părerea că și-a trăit traiul și vorbim de ILIBERALISM!

MANASTIRE: Nu mai au viitor partidele? Credeți că ideologiile au murit?

POP: Nu, nu cred că au murit, dar mă ingrozesc cand vad ce puțină lume în perioadele de alegeri se interesează de ideologiile partidelor. Se uită la candidați, sunt frumosi, urati, o vorbă îi poate discredita. Mi-ar plăcea să văd, dar nu ai cum. Partidele nu au linii ferme de ideologie pe care să le ducă mai departe. Se amestecă. Sunt de dreapta, promovează de stanga și tot așa. Foarte greu de trăit și vorbit azi. Mă întreaba mulți, dar nu am cum să-i sfătuiesc. Eu cunosc oameni foarte inteligenți, deștepți, și ar putea să ne ilumineze. Nu ies la suprafață. Atat de tare e compromisa ideea de partid și conducător politic, guvern.

Citește și: Elena Lasconi despre primele măsuri pe care le-ar lua în calitate de președinte. “După ce dau cu tămâie la Cotroceni, sunt foarte multe…”

MANASTIRE: Mergând mai departe, creștinismul și limba au dus mai departe la poporul roman.

POP: Tratatele care se încheiau după Mircea cel Batran și Ştefan cel mare cu poarte, erau tratate bilaterale dar nu pe picior de egalitate. Turcul era stapanul și statele noastre vasale. Cuprindeau drepturi și obligatii  reciproce. Un articol scria: turcul nu are voie să construiască pe teritoriul țărilor noastre moschei, geamii, să facă propaganda credinței lui. Noi, creștini am fost și ramanem. Să înțeleagă lumea diferenta între dominația otomană la sud de Dunăre și noi. Noi am rămas o insula de latinitate și credința creștină și identitate.

MANASTIRE: De ce au tolerat asta?

POP: E greu de spus. Un istoric român are un articol de ce nu au cucerit turcii țările române. Cum i-au cucerit pe ceilalti creștini. Aici cauzele nu sunt ușor de explicat și nu e o singura cauză, cum crede lumeaAa fost și rezistenta noastra. Trecerea la Nord de Dunăre cu tunuri și altele de război… ei tre să aibă .. nu era ușor de trecut Dunărea. Ai noștri i-au respins în bătălii. Nu am castigat mereu. Secretul- rezistenta între conciliere și rezistență. Pacea nu am încheiat căo că învinși, ci ca invingatori. Nu i-am lăsat să ne bata de tot, să ne risipească. Cand n-am mai putut, am cerut pace. Turcii, în general, au fost de acord. Dacă ne risipeau, nu mai puteau lua tributul.

MANASTIRE: Sau poate turcii erau interesați să avanseze spre centrul Europei!

POP: D,a e alta explicatie. Nu am fost pe direcția principala noi. Cam de la 1550, 1600 și-au dat seama că dintr-o țară cucerită – ca Grecia, Bulgaria – veniturile sunt mai mici ca dintr-o țară necucerita. Ca să nu fie cucerită, platesti tribut.

MANASTIRE: Şi la timp.

POP: Nu toți au plătit, dar.. dacă facem un calcul cu cati bani s-au cumparat tronurile, Petru Rares fiul nelegitim al lui Ştefan cel Mare a doua domnie a cumparat-o cu 300k galbeni. Era o avere imensă. Cumpararea tronurilor le aducea bani, cadourile pentru marele vizir, miniștrilor și demnitarilor otomani depuneam orice masura că să rămânem întregi, să avem dinastiile noastre, să ne chivernisim noi, nu e doar vitejia poporului roman

MANASTIRE: Şi plata făcută în timp.

POP: Dar faptul că am reușit.. apropo de pecetea asta balcanic-orientală de care vorbeati, și care poate că ne-ar îndemna spre orientare…

MANASTIRE: Să plătim tribut pentru a ne păstra independența.

POP: Pectea civilizației otomane, o mare civilizație asupra noastră a fost infinit mai mica. Vorbim de țara românească cea mai expusă, Moldova și Transilvania cel mai puțin, dar a plătit cam 150 de ani.

MANASTIRE: După căderea regatului maghiar….

POP: Era în același regim de vasalitate din punct de vedere juridic avea același regim că Ţară Românească și Moldova pentru că habsburgii aveau ochii pe Transilvania, turcul a mai închis ochii. Tributul ei a fost mic, amestecul moderat, sultanul îi lasă pe maghiari și secui să și aleagă. În Ţara Românească și Moldova, pecetea era mai grea. Ţara Românească a fost secatuita. Asta explica și venirea lui Mihai Viteazul. A avut program de domnie, deși a fost pe fata cu turcii, pe din dos a pregătir revolta, a ajuns să fie considerat eliberatorul Constantinopolului.

MANASTIRE: Dar a plătit și el…

POP: A PLĂTIT și el în unele perioade. În alte perioade, a încheiat tratat cu Imperiul Habsburgic, a adus un pic de civilizatie europeana în zona noastra, aratand că ne putem forma ca stat, dar nu sub egida orientală, ci occidentală.

Citeşte şi: Ilie Bolojan, decizia de ULTIMĂ ORĂ care anunţă probleme în Coaliţie. Lege importantă, trimisă la reexaminare

MANASTIRE: Discuția e sinceră și circulă tot felul de teorii de la oameni fără pregatirea necesara să vehiculeze tot felul de idei și opinii fără baza factuala. sinceritatea dvs este de bun gust. Nu am fost independenţi niciodată până la capăt, cum zic unii, ne-am luptat mereu, am încheiat păci nefavorabile pentru supraviețuire. Apropo de suveranism, naționalism prost înțeles, vreau să pigmentam discuția cu liderii și conducatorii nostri. Vlad Ţepes avea sânge maghiar?

POP: Vă dau un exemplu, Primii Basarabi, Alexandru are 2 nume, catolic și ortodox. Nicolae Alexandru știm sigur că s-a căsătorit cu o doamna unguroaică, doamna Clara.

MANASTIRE: Boieroaică.

POP: A VENIT la Argeș să locuiască cu soțul, a rămas văduva, a ajuns Vladislav Vlaicu nascut din sotia ortodoxa și a orientat țară spre Constantinopol, lumea Răsăritului,  ‘ simțit amenințarea regatului maghiar care venea și prin mama vitrega. Dacă în dinastia Basarabilor găsim doamne unguroaice, Mircea cel Batran l-a avut pe fiul lui Mihail, care a fost puțin pe tron, a avut sotie unguroaiacă categoric. Spune un document.  Sângele dinastiilor nu a fost pur niciodată.   cu sultanul

MANASTIRE: Tepes

POP: VLAD tepes da. Din 62 până în 76 cu unele întreruperi a fost prizonierul lui Matia Corvin. A fost regesc, i-a respectat rangul se putea duce la vanatoare. Se pare că s-a căsătorit cel puțin cu o doamna catolica, a avut urmasi maghiari. Vlad Ţepes da, cand s-a întors acasă și a luat a-3 a domnie a redevenit ortodox. În Ungaria s-a purtat ca un catolic.

MANASTIRE: Sigur vorbea maghiara, turca… (…)

MANASTIRE: Mihai Viteazul

POP: Avea sange și grecesc probabil, poate și turcesc, nu știm. Important este… primele sultane în harem au fost creștine și luate de creștini care în secret aveau legaturi cu frații rămași în Serbia…Mihai Viteazul m-a impresionat educația, educat ca valah. Avea un unchi Ianis la Constantinopol nu știm ce a fost Mihai Viteazul a fost un om cu mintea deschisa, a calatorit, știa cateva limbi, dar a fost educat ca român. A vrut să rezolve probleme cu Poarta, marile datorii, tribut prea mare

MANASTIRE: Seamănă cu contextul de acum.

POP: Apropo de politică, președinte Trump a observat că țară lui plătește 155 mii galbeni, Moldova 65 de mii  și Transilvania 15 mii, asta l-a tulburat, a încercat să schimbe. Cand a văzut că nu poate a chemat creditorii turci care-l pandeau și le-a zis să vina că vine și el. Le-a zis că aici în București… apoi a zis că plătește toate datoriile. După ce i-a strâns pe toți acolo nu știm dacă le a zis ceva, le-a dat foc i-a lăsat să ardă, a scăpat unul și l-a trimis la sultan să-i zica ce au patit.

MANASTIRE: Nu a fost loial.

POP: Nu, a jurat credință sultanului. Atunci, depunerea jurământului de un creștin fata de un păgan putea să fie încălcat oricând… a fost semnul revoltei antiotomane. S-a orientat spre Occident, Polonia slabita, în rușii nu avea încredere, erau lupte interne acolo. încă Rusia nu era recunoscută imperiu. Chiar dacă se numeau tari. Speranta a fost imperiu sfant roman de națiune germană. Şi a mers cu Occidentul, cu unele reveniri cand turcii presau. Mai trimitea cate un sol și bătălia de la Calugareni de care lumea zice că a fost înfrângere, ea a fost victorie dar razboiul nu a putut să fie castigat pe deplin.Turcii au înaintat, au vrut să transforme tara în pașalâc. Au atacat la Targoviste, dar la Giurgiu, cand se retrageau, Mihai a strâns forțele, a avut ajutoare unguresti și i-a alungat peste Dunăre în 1595.

MANASTIRE: politician bun

POP: Mihai Viteazu pe bune a fost o personalitate europeană

Citeşte şi: Ce a scris Crin Antonescu în declaraţia de la Securitate DOCUMENT CNSAS. Victor Ciutacu: „Invitație mai sinceră la dialog decât asta zău dacă am văzut”