Datoria publică a României a crescut cu peste 36 de miliarde de euro sub coaliția PSD-PNL. Este cea mai mare creștere de datorie din UE de la pandemie

Datoria publică a României a crescut cu peste 36 de miliarde de euro sub coaliția PSD-PNL. Potrivit unei analize Profit.ro, țara noastră a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice raportate la PIB din UE atât în 2023, cât și în ultimii cinci ani.

Datoria publică a României a atins un nivel record sub coaliția PSD-PNL

În 2024 nu au existat crize majore, însă au avut loc patru runde de alegeri, încheiate cu menținerea coaliției PSD-PNL la guvernare. Finanțele publice au fost grav afectate: deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB, depășind nivelul din 2020 (9,2%) și fiind foarte aproape de recordul din 2009 (9,5%), ani marcați de crize economice severe.

Cele trei mari agenții de rating au retrogradat perspectiva României de la stabilă la negativă. Țara se menține pe ultima treaptă recomandată pentru investiții și are cel mai slab rating din UE.

Citește și Tăvălugul financiar se rostogoleşte periculos, euro a trecut de pragul de 5 lei. BNR, anunţ oficial la ora 13.00, despre banii românilor. Situaţia se agravează pe zi ce trece

Alte articole

Mihai Tudose, despre relaţia PSD – PNL: Ştiţi care este principala cauză a divorţului? Căsătoria. Liberalii au fugit de acasă, au luat şi mobila, acum încearcă să fure şi televizorul

Marcel Ciolacu, despre scandalurile din Coaliţie: „Suntem în campanie electorală. De obicei, aşa se întâmplă”

Bugetul pentru 2024 prevedea un deficit de 87 miliarde lei (5% din PIB), dar acesta a ajuns, în realitate, la 163,7 miliarde lei (32,9 miliarde euro, adică 9,3% din PIB). Numai dobânzile suplimentare generate de acest derapaj costă bugetul circa 5,5 miliarde lei anual.

Cheltuielile de personal au crescut cu aproape 25%, cele sociale cu peste 17% (în special pensiile), iar cele pentru bunuri și servicii cu 21%. Investițiile – 16% din total – au crescut cu 19%, însă fondurile europene atrase au scăzut cu 25%, în timp ce finanțarea din bugetul național s-a dublat. Acest transfer către autoritățile locale are un evident caracter electoral.

Deși premierul Marcel Ciolacu a afirmat că deficitul a fost generat pentru investiții, în realitate toate categoriile de cheltuieli au contribuit, cele mai mari fiind cele cu salariile bugetarilor și pensiile. România a pierdut statutul de țară cu datorie mică: datoria publică a urcat anul trecut la 193,8 miliarde euro, cu 36,2 miliarde peste nivelul anterior – un salt de 5,9 puncte procentuale, până la 54,8% din PIB, cea mai abruptă creștere din UE.

Citește și BNR a cheltuit 2 miliarde de euro pentru a menține stabil cursul leu-euro, după victoria lui George Simion din turul întâi. România riscă o criză fără precedent

În 2019, România avea a cincea cea mai mică datorie publică din UE. În 2024, a coborât pe locul 11, aproape de Polonia, care în 2019 avea o datorie cu 10 pp mai mare. Față de 2019, datoria României a crescut cu 19,8 pp, comparativ cu o medie de doar 3,6 pp în UE. Față de 2020, creșterea este de 8,2 pp, în timp ce majoritatea țărilor europene și-au redus datoriile în această perioadă.

Această evoluție vine în contextul unei creșteri nominale de 9% a PIB-ului (până la 353,8 miliarde euro), dar cu o creștere reală modestă, din cauza inflației.

Deficitul bugetar ar trebui să scadă la 7% în acest an, însă execuția bugetară la 3 luni arată deja un deficit de 2,3% din PIB, ceea ce înseamnă o rată anualizată de 9,2%. Oficiali ai Ministerului Finanțelor au arătat deja că se pregătesc noi măsuri fiscale pentru a reduce deficitul – acestea ar urma să fie luate după alegerile prezidențiale din mai.