Rusia şi Ucraina au făcut schimb de 303 prizonieri. Lavrov anunţă că Moscova va veni cu un plan de pace

Rusia a anunțat duminică că 303 soldați ruși au fost schimbați pentru același număr de militari ucraineni în cea de-a treia și ultima etapă a unui schimb major de prizonieri între Kiev și Moscova, relatează AFP.

‘În conformitate cu acordurile ruso-ucrainene încheiate la 16 mai la Istanbul, părțile rusă și ucraineană au efectuat între 23 și 25 mai un schimb de prizonieri, în format 1.000 pentru 1.000’, a declarat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat.

La Kiev, anunțul privind schimbul de prizonieri de război în cea de-a treia și ultima etapă a fost făcut de către președintele Volodimir Zelenski pe aplicația Telegram, relatează Reuters.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Război în Ucraina: Un nou atac rusesc cu drone asupra Kievului, este asediu non-stop asupra capitalei, Putin pune presiune pe Zelenski

Alte articole

VIDEO Ucraina a lovit opt petroliere din flota fantomă a Rusiei din Marea Neagră după potopul de drone aruncat peste Moscova

Ucraina a lovit un aeroport și obiective energetice din Rusia. Pană de curent în regiunea Belgorod

‘Astăzi, soldați ai forțelor noastre armate, ai Gărzii Naționale, ai Serviciului pentru frontiera de stat și ai Serviciului de Transport Special de stat se întorc acasă’, a mai scris Zelenski pe Telegram.

Lavrov: Rusia va prezenta un proiect de acord de pace după schimbul de prizonieri

Rusia va fi pregătită să înmâneze Ucrainei un proiect care să contureze condițiile pentru un acord de pace pe termen lung, odată ce schimbul de prizonieri aflat în curs de desfășurare va fi finalizat, a declarat vineri ministrul de externe Serghei Lavrov, citat de Reuters.

Lavrov, în declarațiile de pe site-ul ministerului, a declarat că Rusia s-a angajat să elaboreze o soluție pașnică în războiul de peste trei ani care opune Moscova Kievului.

De asemenea, el a acuzat Ucraina că a lansat valuri de atacuri cu drone pe parcursul mai multor zile asupra unor ținte rusești, care au provocat victime și au perturbat traficul aerian. El a sugerat că țările europene au încurajat Kievul să lanseze atacurile pentru a submina eforturile de pace conduse de președintele american Donald Trump.

Rusia și Ucraina au eliberat fiecare 390 de prizonieri vineri și au declarat că vor elibera mai mulți în zilele următoare, o inițiativă convenită în cadrul discuțiilor dintre oficialii ruși și ucraineni din Turcia săptămâna trecută.

„Rămânem angajați față de un acord de pace. Suntem întotdeauna deschiși discuțiilor… și permiteți-mi să subliniez că suntem angajați față de acordurile care au fost încheiate recent la Istanbul”, a declarat Lavrov.

Lavrov recunoaște, pe de altă parte, că Rusia nu vrea încetarea războiului 

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat vineri că Moscova nu va permite ca vorbitorii de limbă rusă din Ucraina să rămână sub conducerea a ceea ce el a calificat drept o „juntă” condusă de preşedintele Volodimir Zelenski, relatează Reuters.

Potrivit lui Lavrov, ar fi o „crimă” ca Rusia să permită să se întâmple acest lucru.

El a adăugat că modalitatea cea mai simplă de a soluţiona conflictul ar fi ca comunitatea internaţională să ceară Ucrainei să anuleze legile care-i discriminează pe vorbitorii de limbă rusă.

Donald Trump anunță „un mare schimb de prizonieri” între Rusia şi Ucraina

Kievul neagă orice astfel de discriminare. Comentariile lui Lavrov evidenţiază insistenţa Rusiei, în orice negocieri de pace, de a pune aceleaşi cerinţe pe care le-a formulat chiar la începutul războiului, notează Reuters.

În acelaşi timp, ministrul de externe rus a exprimat îndoieli, vineri, cu privire la alegerea Vaticanului ca loc potenţial pentru o a doua întâlnire ruso-ucraineană, după ce Papa Leon al XIV-lea, Statele Unite şi Italia au prezentat această idee, au consemnat Reuters şi AFP.

„Nu ar fi foarte elegant ca ţările ortodoxe să discute pe pământ catolic probleme legate de eliminarea cauzelor profunde” ale conflictului din Ucraina, a menţionat Serghei Lavrov, adăugând că nici chiar Vaticanului nu i-ar fi „prea comod” să le găzduiască.