În fruntea listei datornicilor se află Ministerul Energiei, condus de Sebastian Burduja, care înregistra restanțe la ANAF în valoare totală de 8,02 miliarde de lei. Potrivit datelor analizate de Curtea de Conturi, instituția a reușit să achite doar 26.696 de lei, ceea ce reprezintă mai puțin de 0,001% din suma datorată.
Diferența uriașă între obligațiile fiscale asumate și sumele efectiv plătite a fost considerată de inspectori „alarmantă” și reflectă o profundă lipsă de responsabilitate financiară, scrie Capital.
Pe lista marilor restanțieri se mai regăsesc și alte ministere și instituții centrale. Ministerul Economiei, de exemplu, avea de plată peste un miliard de lei, din care achitase aproximativ 400 de milioane, rămânând cu o datorie restantă de 599 milioane de lei. Ministerul Transporturilor, cu o datorie inițială de 2,97 miliarde de lei, reușise să plătească 2,89 miliarde, însă rămăsese cu un sold restant de 85 milioane.
La polul opus, Ministerul Sănătății a demonstrat o mai bună capacitate de conformare fiscală, achitând 1,33 miliarde de lei și rămânând cu doar 83 milioane de plată. Cu toate acestea, instituții esențiale precum Secretariatul General al Guvernului nu au efectuat niciun fel de plată în anul auditat, deși aveau datorii de 183,1 milioane de lei.
O situație similară se regăsește și în cazul Agenției Domeniilor Statului, care a plătit doar 2.500 de lei dintr-un total datorat de 133,2 milioane, și în cazul Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), care nu a achitat niciun leu dintr-o datorie de 693 milioane de lei.
Raportul a analizat și situația autorităților publice locale, unde cifrele indică o problemă extinsă de neplată. Primăria Municipiului București, condusă de Nicușor Dan în 2023, a înregistrat o datorie totală de 1,44 miliarde de lei, din care a reușit să eșaloneze 1,2 miliarde, rămânând cu 198 milioane în sarcina bugetului local. Alte primării mari, precum cele din Timișoara, Iași și Brașov, nu au efectuat nicio plată, în ciuda faptului că datorau sume semnificative: 220 milioane lei în cazul Timișoarei, 145 milioane lei la Iași și 87 milioane lei la Brașov.
În total, cele 30 de instituții de stat aflate în topul datornicilor acumulaseră 16,4 miliarde lei restanțe către ANAF. Din această sumă, doar 5,8 miliarde fuseseră achitate până la finalul anului, restul de 10,5 miliarde de lei rămânând neplătit, ceea ce reprezenta 86,16% din totalul arieratelor înregistrate de societățile cu capital de stat.
La finalul anului 2023, ANAF avea de încasat în total 121,9 miliarde de lei, dintre care doar 16,6% proveneau din creanțele societăților cu capital public. Cu toate acestea, tocmai aceste entități erau cele care generau cele mai multe dintre arieratele nerecuperabile. Potrivit Curții de Conturi, 55,33% dintre aceste arierate aparțineau celor 30 de mari datornici de stat, în timp ce doar 30,82% dintre restanțele lor mai erau considerate recuperabile.