La Bruxelles, în cadrul unei conferințe de presă a Comisiei Europene, un jurnalist a întrebat dacă Musk a luat contact cu Uniunea Europeană în vederea mutării afacerilor sale pe continent sau pentru a înființa noi companii aici. Purtătoarea de cuvânt a executivului european, Paula Pinho, a răspuns zâmbind că antreprenorul Elon Musk ar fi primit cu brațele deschise în Europa.
Alături de ea, colegul Thomas Regnier a subliniat că Uniunea Europeană încurajează antreprenoriatul și investițiile, făcând referire la inițiativa „Choose Europe”, care își propune să atragă startup-uri și companii în creștere în spațiul comunitar.
În același timp, din Rusia au venit reacții surprinzătoare. Deputatul comunist Dmitri Novikov a declarat că, deși nu crede că Elon Musk are nevoie de azil politic, Rusia ar fi dispusă să i-l ofere, în eventualitatea în care antreprenorul ar cere acest lucru. Comentariul a venit ca răspuns la o întrebare a presei, care a comparat posibila situație a lui Musk cu cea a lui Edward Snowden, fostul angajat CIA care a găsit refugiu în țara lui Vladimir Putin după ce a divulgat informații sensibile despre activitățile de spionaj ale guvernului american.
Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, actualmente vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a intervenit și el în discuție într-un ton ironic. Pe rețeaua socială X, acesta a sugerat că Rusia ar putea juca rolul de mediator între Musk și Trump, cu condiția unui „preț rezonabil” și alocarea unor acțiuni din compania Starlink. Medvedev a încheiat mesajul într-o notă glumeață, îndemnând cele două părți să înceteze conflictul.
Totuși, poziția oficială a Kremlinului a fost rezervată. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse a declarat că disputa dintre Musk și Trump este o chestiune internă americană și că Moscova nu intenționează să se implice sau să comenteze pe marginea acestui subiect.
Pe fondul acestor reacții internaționale, ruptura dintre Elon Musk și Donald Trump capătă tot mai multă notorietate. Deși în trecut Musk a fost un susținător fervent al lui Trump, contribuind financiar la campania sa electorală și acceptând o funcție de conducere în nou-înființatul Departament pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), relația dintre cei doi s-a deteriorat rapid. Antreprenorul a demisionat din această funcție după ce a exprimat dezacordul față de politica fiscală promovată de Trump, despre care a spus că ar putea crește deficitul bugetar și ar compromite rezultatele DOGE.
La plecarea din administrație, cei doi au susținut împreună o conferință de presă în Biroul Oval, în cadrul căreia Musk a afirmat că, deși părăsește postul oficial, va continua să fie un sprijin și un sfătuitor al președintelui. Însă, doar câteva zile mai târziu, relația lor a degenerat într-un conflict public.
Totul a început atunci când Musk a criticat deschis planul fiscal propus de Trump. Replica președintelui a fost una dură, afirmând că fostul său colaborator „și-a pierdut mințile” din cauza reducerii subvențiilor pentru mașinile electrice. Trump a mers mai departe, sugerând că ar putea anula contractele guvernamentale de care beneficiază companiile conduse de Musk.
Într-un gest neașteptat, Musk a contraatacat făcând referire la presupusele legături ale lui Trump cu controversatul om de afaceri Jeffrey Epstein, acuzând indirect că numele fostului președinte s-ar regăsi pe lista de contacte a acestuia.