„Seiful Apocalipsei”, locul unde este protejată biodiversitatea planetei de o eventuală catastrofă. Cu ce a contribuit România la Depozitul Global de Seminţe

Depozitul Global de Semințe din Svalbard este situat la doar 1.000 de kilometri de Polul Nord, adăpostit într-un munte de permafrost. Aici, la minus 18 grade Celsius, sunt stocate peste 1.400.000 de probe provenind din 6.300 de specii și 127 de instituții din întreaga lume. România are în prezent depozitate 1.216 probe din 76 de specii, cele mai multe fiind cereale și leguminoase esențiale pentru securitatea alimentară.

„Banca de gene trimite seminţe la Svalbard. E singura instituție din România care întrunește niște criterii pentru a include material genetic pe care îl avem noi în bancă în colecția mondială de semințe din Svalbard”, a declarat Silvia Străjeru, directorul Băncii de Gene din Suceava, pentru Antena3.

Pentru ca aceste semințe să fie acceptate în seiful arctic, instituția din Suceava a trebuit să respecte standarde internaționale riguroase.

„În primul rând, materialul pe care îl trimite trebuie să fie conservat în aceleași condiții de lungă durată, ceea ce înseamnă temperatură de păstrare de minus 18 sau minus 20 de grade Celsius, într-o bancă de gene națională, regională sau internațională. Noi păstrăm colecția de lungă durată la minus 20 de grade, nu la minus 18; dar sunt condiții similare”, explică Silvia Străjeru.

Alte articole

Anunț important! Criza pensiilor lovește România: 80 de miliarde de lei lipsesc: „Va fi aproape imposibil să reușim să ne descurcăm”

România a pierdut 19 miliarde de euro cât a fost ținută la „poarta” Schengen. Costurile masive pe care le-a avut limitarea liberei circulații în UE

Semințele sunt ambalate în plicuri speciale, din folie de aluminiu tristratificată, vidate, pentru a le garanta impermeabilitatea și rezistența în timp.

„Materialul pe care îl trimitem acolo trebuie să reprezinte material genetic unic, iar probele trebuie să aparțină unor specii cu importanță pentru agricultură și să aibă relevanță pentru securitatea alimentară a țării de origine”, mai spune biologul.

Acordul care permite participarea României la această inițiativă globală a fost semnat în 2019 între Ministerul Agriculturii din Norvegia și Banca de Resurse Genetice Vegetale din Suceava. Primele probe românești au fost trimise în februarie 2020 – două cutii conținând 312 probe de cereale și 104 de leguminoase proteice. În 2022, alte trei cutii cu 543 de probe au fost expediate.

Citeşte şi: Terapia HIPEC: O șansă reală pentru pacienții cu metastaze peritoneale

„Ceea ce aş vrea să subliniez este că, în octombrie 2022, cutia pe care am trimis-o la Svalbard a fost introdusă în acel depozit de către ambasadorul României în Norvegia, care și acum este ambasador acolo, domnul Cristian Bădescu”, îşi aminteşte Silvia Străjeru.

Transporturile se fac doar iarna, pentru a proteja viabilitatea semințelor.

„Noi nu trimitem în timpul verii pentru că este cald, iar noi probele astea le luăm de la minus 20 de grade și nu trebuie să le trimitem pe căldură”, explică biologul.

„Trebuie să trimitem un material cu o viabilitate apropiată de 100%; și pentru asta noi multiplicăm, regenerăm acest material și trimitem probe proaspete acolo, pentru a-și păstra viabilitatea”, spune Străjeru.

În prezent, cele mai numeroase probe românești din Svalbard sunt cele de grâu (171), porumb (148), ovăz (95) și orz (93), urmate de leguminoase precum fasolea (149 de probe) și mazărea (21). Din categoria legumelor, roșiile (67 de probe), castraveții (65) și ardeii (41) întregesc paleta genetică.

„Noi ne-am făcut misiunea pe care o avem. Asta e misiunea noastră: să avem grijă de acest patrimoniu genetic național. Și nu doar în colecția de la Suceava, ci să-l duplicăm în altă parte în caz de un cataclism, în caz că se întâmplă ceva”, subliniază șefa instituției.

Un astfel de cataclism s-a întâmplat deja în Siria, iar rolul seifului din Svalbard a fost crucial.

„Colecţia din Siria s-a pierdut în timpul războiului şi a fost recuperată. 90.000 de probe au fost recuperate de la Svalbard”, povestește biologul.

Instituția suceveană, fondată în 1990 și aflată din 2018 sub tutela Academiei de Științe Agricole și Silvice, are în prezent 23 de angajați.

„În momentul de faţă, suntem 23. Din aceşti 23, 13 sunt cercetători cu diverse specialități: avem biologi, avem chimiști, avem agronomi, ecolog. Ceea ce e foarte important este că avem un oficiu de calcul, unde avem o bază de date care încorporează absolut toate informațiile legate de probele pe care le păstrăm în colecții. Aceştia au proiectat o nouă bază de date, modernă, nu cred că are cineva ce avem noi acum. Vă spun eu că Banca de Gene de la Suceava este într-adevăr o bijuterie, așa cum îl numea regretatul președinte al Academiei, domnul profesor Valeriu Tabără”, a încheiat Silvia Străjeru.

Citeşte şi: Ce fruct trebuie să introduci vara asta în alimentaţia ta. Un kilogram costă doar 12 lei la supermarket