Fondul de urgenţă este prima cărămidă pe care trebuie să o pui atunci când încerci să-ți construiești independența financiară. Fără fondul de urgenţă, urmat apoi de un fond de siguranță, stabilitatea ta financiară și liniștea ta riscă să se năruie la primul eveniment neprevăzut care îți apare în viață.
Fără un plan secundar riști să te împrumuți cu dobânzi usturătoare, în momentele în care rămâi fără bani sau chiar să nu ai de unde să te împrumuți.
Cu toții ne-am confruntat măcar o dată în viață cu urgențe financiare neașteptate: o zgârietură a mașinii, o factură medicală, un aparat casnic spart, pierderi temporare de venit și altele. Mici sau mari, aceste cheltuieli neplanificate vin în cele mai nepotrivite momente.
Le poți face față cu un fond de urgență, adică o sumă de bani pe care să o pui deoparte tocmai pentru aceste situații. Dacă te-ai întrebat ce este și de ce este util, descoperă în continuare cum te poate ajuta.
„În viață este foarte important să avem un plan. Vă dau un exemplu. Când pleci din Constanța sau, să zicem, din București, te duci către Constanța, alegi autostrada și te duci cu mașina, că te ajută de cele mai multe ori, sau cu trenul. Deci ai o destinație clară. Nu pleci către Est ca să ajungi oriunde, oricum. Poate aterizezi în Rusia și e tragedie. De aceea, trebuie să fii pregătit de drum și primul pas în planificarea financiară este să ai rezervele de lichiditate, așa cum facem când plecăm la drum lung. Asta înseamnă să ai niște bani puși deoparte, în depozite. În emisiunea de astăzi, în următoarele 5 minute, vedem cum să le organizăm. Iar în emisiunile viitoare din această săptămână vedem cum să ne gestionăm creditele în paralel sau înainte de a face economii și investiții lunare”, spune analistul Iancu Guda.
„Cu alte cuvinte, ce facem cu economiile? Rambursăm credite sau ne apucăm de investiții? Vă lămuresc eu toată săptămâna aceasta. Mergem mai departe și intrăm la depozite.
În 2007, depozitele erau ușor sub credite la nivelul întregii populații din România. Ce s-a întâmplat? Creditele au ajuns undeva până în 200 de miliarde de lei, iar depozitele, dragii mei, se apropie de 400 de miliarde de lei. Dacă nici acesta nu este un semn clar al bunăstării și prosperității din România, nu știu care e. Sigur, sunt și concentrate aceste depozite, că primii 20% din deponenți concentrează 60% din depozite. Este important să vedem populația ce rezerve are și cât și cum investește. Pe de o parte, depozitele au crescut cu 10% față de anul trecut.
Acum, cum facem acele depozite? Sunt trei tipuri. Adică poți să mergi pe un depozit minim care îți acoperă trei luni de cheltuieli ale familiei. Să zicem că tu, în familia ta, cheltui pe lună să zicem, 1000 de euro. Cam atâta este salariul mediu pe un angajat în România. Și atunci, dacă mergem de la acest exemplu, trei luni de cheltuieli ce înseamnă? 3000 de euro. Și ăsta este fondul minim de urgență pe care ar fi bine să îl ai în bancă. Dacă ai o familie deja cu, nu știu, copii, și o familie mai extinsă, e bine să ai șase luni de cheltuieli, fondul de rezervă. Cu cât sunt mai mulți membri, cu atât poate să apară situații neprevăzute. Dacă ai o situație și cu seniori – părinți, bunici – care au diverse probleme de sănătate și apar foarte multe riscuri, e bine să ai chiar 12 luni de cheltuieli ale familiei.
Cum structurăm aceste depozite? Să luăm un exemplu că avem 3000 de euro în acel minim fond de urgență, în depozite. În lei înseamnă aproximativ 15.000 de lei. Sfatul meu este să faceți 3 depozite trimestriale, fiecare în parte cu scadența la 3 luni, și să fie deschise în 3 luni consecutive – să zicem ianuarie, februarie, martie. Primul depozit de 5000 de lei – o treime în lei. Următorul depozit de 5000 de lei – o treime în echivalent euro, deci cam 1000 de euro. Și ultimul depozit de 5000 de lei – echivalent în dolar, tot o treime. Așa ai diversificare pe valute, în fiecare lună ți-ajunge un depozit la scadență, te protejează împotriva inflației și dobânda este real pozitivă – cel mai inteligent.
În viaţă trebuie să fim prevăzători şi să avem întotdeauna un plan B. Asta se aplică şi în finanţe şi în relaţia pe care ne-o construim cu banii noştri. Dincolo de economiile clasice pentru dorinţe sau dincolo de investiţii, fiecare dintre noi trebuie să îşi plaseze o parte din bani într-un fond de urgenţă, iar acest demers are la bază obiceiul de a economisi”, mai spune Iancu Guda.
„Trebuie să economiseşti pentru fondul acela de urgenţă, de trei-şase salarii, pentru că acei bani dacă i-ai pus deoparte, îţi dau o anumită libertate, ştii că poţi să îţi mai asumi nişte riscuri sau poate să mai îţi plăteşti din credit ceva, să se mai aranjeze finanţele. Acest fond de urgenţă este de bază, e ca o temelie. Acest fond trebuie să conţină minim trei salarii. Dacă ai şi un credit, e bine să ai şase salarii puse deoparte în fondul de urgenţă. Dacă e o criză economică sau ştii că urmează una, e bine să pui deoparte chiar 12 salarii. Sunt nişte bani care îţi oferă o siguranţă, să ştii că nu va trebui să îţi vinzi din proprietăţi, să spargi depozite, să vinzi titluri de stat în pierdere doar pentru că ai nevoie urgent de bani”, a explicat Irina Chiţu, director al platformei de comparare a produselor financiar-bancare Finzoom.ro, în timpul celui mai recent episod al emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi.
Aceşti bani trebuie să fie puşi separat de banii pentru investiţii. Ei trebuie puşi în bancă, dar undeva la îndemână, astfel încât dacă se întâmplă ceva, cum ar fi să rămâi fără job sau să îţi pierzi capacitatea de muncă, să îi poţi accesa imediat.
E foarte important să privim acest fond de urgenţă cu seriozitate şi să nu confundăm nevoile cu dorinţele.
„Nu apelezi la aceşti bani ca să te duci în vacanţă sau pentru că ţi s-a stricat televizorul”, a exemplificat ea. Banii din fondul de urgenţă sunt doar nişte bani pe care îi ai acolo şi îi foloseşti doar în situaţii limită, pentru a nu vinde anumite proprietăţi, bunuri sau instrumente atunci când ai nevoie rapid de cash.
Fondul de urgență este suma de bani pe care o rezervi pentru situații neprevăzute și urgențe financiare. În general, economiile de urgență pot fi utilizate pentru facturi sau plăți neplanificate, mici sau mari, dar care nu fac parte din cheltuielile lunare cu care te-ai obișnuit.
Pe scurt, fondul de urgență este siguranța că nu depinzi de alții orice s-ar întampla, adică nu ești nevoit să te împrumuți de la cei apropiați sau de la bancă. Este important, de asemenea, să știi care e diferența dintre urgență și achiziții importante ce pot fi amânate.
Un exemplu care să te ajute să îți dai seama ce înseamnă cu adevărat fondul de urgență este următorul: ești angajat într-o companie de câțiva ani, cu un salariu fix în fiecare lună, însă compania intră în insolvență sau decide că nu mai poate susține financiar departamentul din care faci parte. Practic, ești în postura de a rămâne fără job.
Aici intervine fondul de urgență care te va ajuta, în lunile în care nu vei fi salariat, să menții stilul de viață și să poți achita cheltuielile lunare (întreținere, facturi, mâncare).