Curtea de Apel din Paris a refuzat pentru a doua oară extrădarea lui Paul Philippe al României. „Am fost persecutaţi pentru ceva ce nu am făcut”

UPDATE: Curtea de Apel din Paris a refuzat miercuri, pentru a doua oară, să-l extrădeze pe prinţul Paul Philippe în România, unde are de ispăşit o pedeapsă cu închisoarea pronunţată în dosarul retrocedărilor ilegale, relatează AFP.

Curtea de Apel din Paris a analizat luna trecută cererea de extrădare în România a prinţului Paul şi urma să îşi anunţe decizia la 9 iulie. Preşedintele Camerei de Extrădare a Curţii de Apel din Paris a subliniat că autorităţile române aveau motive întemeiate să emită un nou mandat de arestare, dar acesta a fost „disproporţionat”.

Judecătorul a precizat că se pronunţă doar asupra admisibilităţii mandatului de arestare, nu şi asupra fondului cauzei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

El a dispus, de asemenea, ridicarea controlului judiciar la care era supus prinţul de la eliberarea sa, după ce a petrecut o scurtă perioadă în detenţie, în aprilie.

Alte articole

Paul de România, refugiat în Franţa, cere la Curtea de Apel de la Paris să nu fie extrădat: „România mă persecută de 30 de ani”

Judecătorii din Franţa au respins, din nou, cererea autorităţilor române de a-l extrăda pe Paul al României

„Această decizie în privinţa mandatului de arestare este valabilă în Franţa, dar, după cum ştiţi, România transmite acest mandat de arestare şi în alte ţări. Dacă treceţi graniţa, riscaţi să fiţi arestat”, l-a avertizat preşedintele instanţei pe Paul Philippe al României, care, în aprilie 2024, fusese arestat în Malta, unde se deplasase pentru o ceremonie oficială. Justiţia malteză a refuzat în cele din urmă extrădarea sa în România.

„Am spus întotdeauna că am încredere în justiţia franceză”, a declarat pentru AFP Paul Philip Al României, miercuri, după anunţarea deciziei Curţii de Apel.

„Este o uşurare pentru fiul meu, care are cincisprezece ani, şi pentru soţia mea. Am fost persecutaţi pentru ceva ce nu am făcut”, a adăugat prinţul Paul, care are 77 de ani.

Prin această decizie, Curtea de Apel din Paris „pune capăt unei persecuţii procedurale inacceptabile şi îşi reafirmă loialitatea faţă de principiile fundamentale ale statului de drept”, a declarat pentru AFP avocata prinţului, Miriame Laïchi. „Este un refuz clar, suveran şi întemeiat, opus unei derive judiciare din ce în ce mai îngrijorătoare din partea statului român”, a adăugat ea.

În 17 decembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) din România l-a condamnat definitiv pe Paul de România la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare, în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, pentru trafic de influenţă şi complicitate. Prejudiciul din acest dosar a fost estimat la peste 145 de milioane de euro.

Polițiștii au mers acasă la prințul Paul, pentru a-l duce la închisoare, însă nu l-au găsit. Fugise deja din România, astfel că a fost dat în urmărire internațională și a fost emis, pe numele lui, un mandat de arestare european.

De atunci, a început o adevărată telenovelă.

Citește și „Prinţul Paul al României” va face Paştele în libertate, Curtea de Apel din Paris l-a eliberat din arest

În iunie 2022, Paul de România a fost găsit și prins la Paris, însă a fost eliberat și pus sub control judiciar în septembrie.

În noiembrie 2023, Curtea de Apel din Paris a respins solicitarea de extrădare a lui Paul de România, pe motiv că acestuia nu i-ar fi fost respectat dreptul la un proces echitabil.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că refuzul Franței de a-l preda pe Paul de România încalcă principiul cooperării judiciare și exercită un control excesiv asupra sistemului juridic românesc, astfel că autoritățile române au continuat demersurile pentru aducerea condamnatului în țară.

În aprilie 2024, ”telenovela” s-a mutat temporar în Malta, unde prințul Paul s-a deplasat pentru o ceremonie oficială. Și justiţia malteză a refuzat să-l predea autorităţilor române, notează AFP, citată de agerpres.

Autoritățile române au emis, în ianuarie, un nou mandat de arestare pe numele lui Paul de România (76 de ani).

Curtea de Apel din Paris se va pronunța miercuri cu privirea la noua solicitare de arestare a prințului Paul. Acesta se află în Franța, sub control judiciar.

Citește și Șefa CSM susține că magistrații nu sunt ”plini de privilegii”. ”Și noi suntem oameni”

Descendentul regelui Carol al II-lea, unul dintre ultimii regi ai României, este acuzat că a colaborat cu o bandă de escroci, începând din 2006, pentru a recupera proprietăţile pe care le revendica în calitate de moştenitor al familiei regale. În 1947, familia regală a fost alungată din România de comunişti, iar proprietăţile sale au fost confiscate. Conflictele privind bunurile provenite din moştenire continuă, scrie AFP.

Bucureştiul a emis un prim mandat de arestare pe numele prinţului Paul în decembrie 2020, la o zi după condamnarea acestuia la trei ani şi patru luni de închisoare pentru trafic de influenţă şi complicitate. În acest dosar, 18 persoane au fost condamnate, iar prejudiciul adus statului român a fost estimat la cel puţin 145 de milioane de euro.

Însă Curtea de Apel din Paris a respins această primă cerere în noiembrie 2023, considerând că dreptul la un proces echitabil nu a fost respectat, având în vedere neregulile constatate în depunerea jurământului a doi dintre cei trei judecători care l-au condamnat.

Autorităţile române au emis un nou mandat de arestare împotriva prinţului în ianuarie anul acesta, pe baza deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) din 29 iulie 2024, pronunţată în urma unei solicitări pre-judiciare. CJUE a considerat că decizia justiţiei franceze era „contrară principiului încrederii reciproce” între ţările europene, exercitând „un control excesiv” asupra funcţionării sistemului judiciar român, a reamintit preşedintele Camerei de extrădare în cadrul şedinţei din iunie.

Procurorul general a solicitat extrădarea lui Paul din România în numele „principiului priorităţii dreptului european asupra dreptului naţional”, respingând orice „persecuţie”.

Avocata sa a denunţat, încă o dată, „cel mai mare scandal politic pe care l-a cunoscut o familie regală”, în legătură cu „litigiul succesoral”.

Tatăl prinţului, Carol Mircea Grigore, născut în 1920, a fost fiul lui Carol al II-lea, rege al României între 1930 şi 1940.