Tânără de 27 de ani, mutilată după ce și-a administrat un medicament banal: „Medicii mi-au spus că, într-o zi, corpul meu a decis că nu-l mai suportă”

Aleshia Rogers a născut prin cezariană, iar pentru reducerea durerilor provocate de operație medicii i-au administrat ibuprofen de două ori pe zi. A continuat să ia acest medicament și după externare, timp de trei săptămâni.

La un moment dat, Aleshia a început să aibă simptome asemănătoare gripei: febră mare, față umflată, o erupție pe piept și o senzație de arsură la înghițire. Deși s-a prezentat la spital de două ori, medicii nu i-au dat motive de îngrijorare, spunându-i că, cel mai probabil, are conjunctivită sau scarlatină. Totodată, aceștia i-au recomandat să continue tratamentul cu ibuprofen.

Câteva ore mai târziu, tânăra a observat că îi apar bășici pe față, iar pielea a început să se decojească. A fost internată de urgență, iar de data asta i-a fost pus diagnosticul corect – sindrom Stevens-Johnson (SJS), o reacție rară a sistemului imunitar la medicamente precum antibioticele, analgezicele antiinflamatoare sau anticonvulsivantele. Aleshia dezvoltase o formă și mai gravă a acestei boli: necroliză epidermică toxică (TEN), o versiune a sindromului declanșată, cel mai probabil, de ibuprofen.

Citeste si Acest medicament „revoluționar” ar putea încetini evoluția diabetului de tip 1. Poate întârzia nevoia de insulină cu 3 ani

Alte articole

Un medicament frecvent luat de români poate provoca o boală gravă. Avertismentul Prof. Dr. Irinel Popescu: „Au fost cazuri de insuficiență hepatică acută în care a trebuit făcut un transplant de urgență pentru un ficat complet distrus”

Ciorba care te pune pe picioare în doar câteva minute. Rețeta mănăstirească cu beneficii pentru sănătate: „Mâncărurile pompoase nu sunt pe placul lui Dumnezeu”

„Ibuprofenul era medicamentul meu de bază. Îl luasem toată viața, de la 14 ani, pentru durerile menstruale. E greu de înțeles. Medicii au spus doar că, într-o zi, corpul meu a decis că nu-l mai suportă”, a declarat Aleshia.

În scurt timp, Aleshia rămăsese fără 90% din piele, iar medicii îi spuseseră că are doar 5% șanse de supraviețuire. Pierderea pielii a determinat apariția sepsisului și insuficiență multiplă de organe.

Tânără de 27 de ani, mutilată după ce și-a administrat un medicament banal

A fost transferată într-o secție de terapie intensivă pentru pacienți cu arsuri și plasată în comă timp de trei săptămâni. A fost supusă unei excizii complete de piele și grefe, dar și unui transplant cu membrană amniotică pentru a-i salva ochii.

Femeia a relatat întreaga experiență prin care a trecut pe pagina de Facebook Stevens Johnson Syndrome Foundation

„Numele meu este Aleshia și am supraviețuit sindromului TEN în septembrie 2020.

Tocmai născusem al treilea copil cu trei săptămâni înainte ca simptomele să înceapă. La început, părea o gripă, dar apoi au apărut simptome severe: ochii mi s-au umflat până nu-i mai puteam deschide, am făcut o erupție cutanată dureroasă și febra a ajuns la 41,6°C.

Am mers de două ori la urgențe: prima dată mi-au spus că am conjunctivită, a doua oară – scarlatină, iar de fiecare dată am fost trimisă acasă. În adâncul sufletului, știam că ceva este grav în neregulă.

În cele din urmă, am fost dusă la un al treilea spital, unde au recunoscut că este vorba despre Sindromul Stevens-Johnson. În decurs de o oră, un avion a fost trimis să mă transporte la o secție de terapie intensivă pentru arsuri în Augusta, Georgia. Îmi amintesc că așteptam zborul ținându-l de mână pe tatăl meu. După aceea, totul este în ceață.

Odată ajunsă în Georgia, diagnosticul meu a fost actualizat: 90–95% Necroliză Epidermică Toxică (TEN), cel mai probabil declanșată de ibuprofen. Am fost plasată într-o comă indusă medical, cu ventilator și sondă de alimentare, timp de trei săptămâni. Am suferit excizie și grefare a pielii pe tot corpul și am avut nevoie de un transplant de membrană amniotică pentru ochi.

Trezirea din comă a fost înfricoșătoare; eram în dureri cumplite, nu puteam vorbi sau vedea și nu aveam nicio idee unde mă aflam. Șansele mele de supraviețuire erau mai mici de 10%. Familiei mele i s-a spus să ia lucrurile minut cu minut. Dar am reușit.

Citeste si LISTA medicamentelor interzise în vacanță. Pastilele care te pot trimite după gratii

Ar fi trebuit să fiu acasă cu bebelușul meu, dar a trebuit să învăț din nou să respir, să mănânc, să vorbesc și să merg. Recuperarea nu a fost doar fizică – a fost emoțională și spirituală. Am fost schimbată pentru totdeauna.

Ani mai târziu, încă trăiesc cu complicațiile pe termen lung ale SJS/TEN. Am fost diagnosticată cu gastropareză și mă lupt zilnic cu simptome care afectează inima, sistemul digestiv, sistemul nervos și altele. Mă confrunt constant cu tahicardie sinusală, aritmii și disfuncții autonome pe care mulți medici încă nu le înțeleg complet. Unele zile, simt că trupul meu încă se luptă să se refacă.

Dar nu am renunțat niciodată. Și nici nu o voi face.

Dacă treci prin propria ta luptă, vreau să știi – nu ești singur(ă). TEN este rar, dar cei dintre noi care supraviețuim purtăm în noi o forță pe care puțini o pot înțelege. Boala asta mi-a luat atât de multe… dar nu m-a luat pe mine„, a povestit Aleshia pe Facebook.