Potrivit celor mai recente date furnizate de Banca Națională a României, raportul dintre banii trimiși în țară de românii plecați în străinătate, respectiv banii trimiși acasă de lucrătorii străini din România a scăzut de la 12:1 la 5:1 între anii 2020-2024.
În ultimii cinci ani, remiterile personale trimise de lucrătorii străini acasă au crescut de 3,5 ori. Volumul transferurilor a crescut de la 394 de milioane de euro în 2020, la 1.369 milioane de euro în 2024. Pentru primul trimestru din 2025, suma înregistrată este de 354 milioane de euro, depășind nivelul corespunzător aceleiași perioade din anul anterior (271 milioane de euro).
Dinamica se suprapune peste o schimbare în componența forței de muncă din țara noastră, pe fondul creșterii numărului de angajați proveniți din afara Uniunii Europene. La finalul anului trecut, în țara noastră erau înregistrați peste 140.640 de lucrători extracomunitari cu forme legale de angajare. Cei mai mulți dintre aceștia proveneau din Nepal, Sri Lanka, Turcia și India.
Pe parcursul anului 2024, aproape 20.000 de persoane din Nepal au primit aviz de muncă în țara noastră, iar din datele furnizate de BNR reiese faptul că aceștia s-au clasat pe locul patru în rândul lucrătorilor străini care au trimis acasă cele mai consistente sume: aproximativ 85 de milioane de euro.
Distribuția sectorială arată o prezență concentrată a lucrătorilor străini în producție (29.141 persoane), construcții (28.538), comerț (20.008), HoReCa (18.844) și servicii administrative și de suport (12.189). Evoluția remiterilor și a numărului de lucrători străini, precum și domeniile în care activează angajații străini, pot fi corelate cu dezechilibrele structurale ale pieței muncii din România. Potrivit datelor furnizate de ANOFM și de Ministerul Muncii, deficitul estimat de forță de muncă a depășit 600.000 de persoane în acest an.
Sectoarele cu cele mai multe posturi vacante sunt construcțiile, transportul, logistica ,retailul, serviciile de pază, curățenie și industria alimentară.
Aproape 60% dintre IMM-urile din țara noastră au semnalat lipsa de personal calificat ca principal obstacol în extinderea activității, potrivit unui barometru european privind competitivitatea.
Citește integral analiza AICI.