Rușinea este o reacție comună care poate apărea în viața de zi cu zi. Ne rușinăm când am făcut ceva rău unei persoane, au rănit pe cineva sau am fost indisponibili fizic sau emoțional unei persoane care avea nevoie de noi. Însă de cele mai multe ori, rusinea apare încă din copilărie. De multe ori, părinții folosesc rușinea ca mijloc de educație. În multe cazuri, pedepsele excesive sau amenințarea cu abandonul sunt modalități prin care unii părinți cred că își vor educa copilul. Acest tip de comportament din partea adultului duce la traumatizarea copilul și apariția rușinii. În unele cazuri, acei copii ajunși la vârstă matură rămân marcați și nu reușesc să controleze emoțiile.
Rușinea, respectiv înroșirea feței apare de cele mai multe ori la persoane cu slabă stăpânire de sine și la cele care nu au încredere în ele.
”Atunci când suntem puşi în situaţii jenante sau avem emoţii, de exemplu, la un interviu de angajare sau la un examen cu toţii ne îmbujorăm. Atunci când minţim şi suntem conştienţi că nu este bine să facem acest lucru, obrajii roşii ne pot da de gol.
Persoanele care au probleme de încredere se înroşesc însă şi în alte situaţii, cum ar fi o ieşire în public care pentru mulţi dintre noi nu este o problemă“, explică psihologul Ana Maria Ruşizan, citată de Adevărul.
Ne înroșim la față atunci când un declanșator emoțional puternic stimulează sistemul nervos. Acest lucru face ca vasele de sânge de la nivelul feței să se dilate și fluxul de sânge să crească, făcând fața să devină roșie.
În mod normal, acestă înroșire involuntară a pielii nu necesită tratament decât dacă vă afecteaza viața de zi cu zi. Și dacă vorbin despre o înroșire a pielii feței din cauza rușinii și sunteți deranjați de acest aspect, indicat este un control al emoțiilor și aici intră în rol un psiholog sau psihoterapeut.
”O experienta din prezent ne poate activa brusc trairile de rusine si umilire din copilarie, si, in acelasi timp, rusinea de a fi fost traumatizati. Ne simtim defecti, indecvati, vulnerabili si neputinciosi si ne straduim sa mascam rusinea de a fi astfel.
Teama de a retrai rusine cand primim și cel mai mic indiciu, real sau imaginar, ca nu suntem acceptati, ne face sa apelam la comportamente de camuflare si sa dam mereu inapoi de la nevoile noastre sanatoase”, explică psihoterapeutul Daniela Dumitru, pe psihoterapeutbucuresti.com.
”Psihoterapia rușinii presupune să fii susținut în a-ți găsi identitatea și a-ți recupera modul de a fi în lume. Să îți dezvolți capacitatea de a fi bun, suportiv, pentru tine, pentru nevoile tale relaționale.
Intr-un proces de psihoterapie este de ajutor să vedem cum ne rușinam în prezent. Și sa ne eliberam de identificările noastre. Fiind suportivi, conectati cu emotiile, prezenti, nu ne rusinam”, mai explică psihoterapeutul Daniela Dumitru.