Experții susțin că tăierea salariilor cu 30% la ASF, ANRE și ANCOM nu schimbă nimic în instituții. Praf în ochi aruncat de guvernarea Ilie Bolojan

Specialiștii sunt de părere că tăierea salariilor cu până la 30% la ASF, ANRE și ANCOM nu va produce efecte prea mari în cadrul instituției.

Experții susțin că tăierea salariilor cu 30% la ASF, ANRE și ANCOM nu rezolvă nimic

Reforma companiilor de stat, ce prevede tăierea remunerațiilor cu 30% în cazul conducerilor celor trei instituții precum și reducerea numărului de posturi cu 10-30% este numai praf în ochi, mai ales că procedura de adoptare a legii poate dura chiar și doi ani.

„Întrebarea firească este: de ce, în cazul companiilor de stat, este necesară adoptarea unei legi pentru a introduce astfel de măsuri? În toate celelalte situații – majorarea TVA, a impozitului pe dividende, a contribuțiilor CASS și altele – deciziile au fost implementate rapid prin ordonanță de urgență.

Citește și : Românii, dispuși să se recalifice pentru un nou job. Cele mai căutate meserii și domenii de activitate în această perioadă

Alte articole

Verificări ale ANRE la toţi furnizorii de energie pentru a vedea dacă românii îşi primesc compensaţiile cuvenite. Ce despăgubiri ar trebui să primească clienţii şi în ce circumstanţe

Asociația Prosumatorilor şi Comunităţilor de Energie din România cere măsuri urgente pentru reducerea facturilor la energie

Este evident că, în prezent, nu se va produce nicio schimbare semnificativă nici la ASF, nici la ANRE și nici la ANCOM. Singura măsură posibilă ar putea fi reducerea numărului de membri din consiliile de administrație, însă doar după parcurgerea întregului proces legislativ, ceea ce poate dura chiar și doi ani. Dacă s-ar fi dorit cu adevărat o reducere, aceasta ar fi fost aplicată prin aceeași procedură rapidă utilizată pentru măsurile fiscale care afectează mediul privat și pe care companiile private le resimt deja din plin. 

Cel mai probabil, nu va avea loc nicio schimbare concretă”, a declarat pentru „Adevărul” Bogdan Fârșirotu, specialist în formare profesională și președinte al Centrului de Formare APSAP.

Specialistul a mai spus că este foarte grav că o bună parte a companiilor de stat înregistrează pierderi și că persoanele de la conducere nu sunt trase la răspundere, susținând că introducerea unor criterii clare de performanță ar reprezenta o soluție.

„Soluția ar fi instituirea unor criterii clare de performanță pentru ocuparea și exercitarea funcțiilor de conducere în cadrul aparatului de stat. Aceste criterii ar trebui să fie realiste, iar persoanele desemnate în poziții cheie să beneficieze de un salariu fix, completat de o bonificație substanțială, acordată doar în cazul atingerii obiectivelor stabilite.

Un asemenea mecanism ar reprezenta o soluție viabilă și o viziune eficientă atât pe termen scurt, cât și pe termen lung”, a spus Fârșirotu.

Profesorul de economie Radu Nechita, de la Universitatea Babeș-Bolyai, atrage atenția că situația economică este mult mai gravă decât în 2009 și că politicienii au știut numai să ofere privilegii și să facă împrumuturi.

„Situația este mult mai gravă decât în 2009, pentru că statul este mult mai îndatorat. Și am ajuns în această situație pentru că toate guvernele, absolut toate care s-au aflat la putere în ultimii 35 de ani au crescut iresponsabil cheltuielile publice. Au făcut deficit după deficit, după deficit, după deficit, an de an, în toți cei 35 de ani de la Revoluție. Este inacceptabil! Am ajuns la o datorie publică de circa 60% pentru că politicienii cheltuie cu două mâini, dar iau (încasează taxe și impozite – n. red.) doar cu una. Avem salarii nesimțite, pensii nesimțite, tineri pensionari de 48 de ani, grupuri apropiate de putere sau la putere care s-au pus deasupra legii și se servesc primii din pradă, adică din taxele și impozitele plătite de toți românii. Mediul privat pare că și-a învățat lecția din 2009, politicienii nu. În 2009, întreaga lume era în criză, acum suntem doar noi.

Și ca să nu iasă lumea-n stradă cu furci și topoare ca în trecut, le mai promite câte o alocație, câte un ajutor social, ori câte o majorare de pensie sau salariu. Oamenii nu înțeleg că „gratis” înseamnă de fapt să plătești mai mult, adică vine cineva și-ți fură banii din portofel ca să-ți facă un cadou cu ei. Problema majoră din România este sfidarea pe care o au politicienii față de oamenii de rând”, a declarat pentru sursa citată economistul Radu Nechita.

Potrivit acestuia, dovada că situația este mult mai gravă decât în 2009 constă chiar în datele publicate de Eurostat, care arată că în ultimii șapte ani cheltuielile publice ale României s-au dublat, de la 71 miliarde de euro în 2018, la 154 miliarde de euro în 2024.

„Nu știu dacă sunt suficiente aceste măsuri anunțate de Executiv. În 2009, măsurile au fost mai drastice, au tăiat din salarii, pe când acum doar le-au înghețat. Să vedem ce economii se vor face, punctual, din reducerea numărului de angajați la stat.

Citește și : ȘOC pe piața imobiliară din București: garsonierele explodează, iar apartamentele noi sunt mai scumpe cu 22% decât cele vechi

Din punctul meu de vedere ar trebui mers pe comasare și desființare a unor instituții publice. Avem mult prea multe agenții și instituții de stat”, a adăugat Nechita.

În același timp, salariul mediu net la ANRE este de 18.635 lei, la ASF ajunge la 13.562 lei, iar la ANCOM la 12.934 lei. Președintele ANRE, George Niculescu, primește lunar o indemnizație de 75.073 lei net (14.836 euro), membrii Comitetului de Reglementare al ANRE sunt plătiți cu 57.408 lei net/lună, în condițiile în care la ANRE sunt 310 angajați, la ASF 551 angajați, iar la ANCOM 659 angajați.