Avertismentul BNR pentru toţi românii. De ce revine Diaspora acasă şi cum va afecta economia cel mai mare deficit de forţă de muncă din UE

România are un deficit de forță de muncă persistent și mai sever decât media Uniunii Europene, cel mai acut manifestându-se la ocupații cu competențe elementare, dar persistă și în IT&C, științe, inginerie și sănătate, susține Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR, într-o postare pe rețeaua LinkedIn.

”Se vorbește mult în ultima perioadă despre imigrație. De departe cea mai interesantă analiză pe această temă o găsiți în cel mai recent Raport asupra Inflației al BNR, într-o casetă dedicată pieței muncii. Concluzia principală este că România are un deficit de forță de muncă (adică o ofertă insuficientă sau nepotrivită față de nevoile/cerințele posturilor) persistent și mai sever decât media UE. Fenomenul se vede în sondaje și în indicatorii de tensionare ai pieței muncii: 40% dintre companii consideră lipsa personalului calificat ca fiind o problemă presantă”, a subliniat Cristian Popa.

Preţ carburanţi 26 august 2025. Cât costă litrul de benzină/motorină/GPL. Carburanții s-au scumpit în benzinării

El a menționat că ”acest deficit lovește atât la bază, cât și la vârf”, iar cel mai acut se manifestă la ocupații cu competențe elementare, dar și în domenii precum IT&C, științe, inginerie și sănătate.

Alte articole

Anunţul BNR despre banii românilor înainte de adoptarea Pachetului II de măsuri de austeritate

Se schimbă banii, BNR va tipări euro până la final de 2025. Ce riscuri aduce pentru români trecerea la moneda europeană

”Paradoxal, piața muncii este, în același timp, relativ tensionată (cu deficit de forță de muncă), dar și dispune de rezerve importante. Asta pentru că avem una dintre cele mai mici rate de participare a forței de muncă din UE (deci oameni care ar putea, dar, cel puțin formal, nu muncesc, mai ales în rândul tinerilor, al femeilor și al minorității rome) și una dintre cele mai mari rate ale tinerilor care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nici nu participă la activități de formare profesională. Demografia nu ne este favorabilă: ponderea persoanelor vârstnice a urcat la 20% în 2024 (față de 16% în 2013), vârsta mediană este aproape 44 de ani (era 40,5 ani în 2013), iar populația totală e proiectată să scadă cu aproape 10% până în 2035. Surprinzător, nu întinerim. Iar îmbătrânirea populației influențează în mod direct oferta de forță de muncă disponibilă pe termen mediu și lung”, susține Popa.

Revenind la migrație, după mai bine de două decenii de migrație net negativă, România a trecut pe plus în 2022-2023, a precizat oficialul BNR.

”Asta nu înseamnă că toți românii s-au întors acasă sau că au încetat să mai plece, dar fenomenul s-a temperat, au început să mai și revină acasă. În medie, au emigrat (plecat) peste 200.000 de persoane anual în ultimii 10 ani. Dar, în 2023, România a avut circa 324.000 imigranți (persoane sosite). Două mecanisme au contribuit: majorarea și menținerea din 2022 a contingentului anual de lucrători non-UE la 100.000 și revenirea unei părți a diasporei după pandemie’‘, a adăugat Cristian Popa.

Așadar, numărul imigranților a crescut în special datorită lucrătorilor proveniți din Nepal, Sri Lanka, Vietnam și alte state non-UE (în general, muncitori necalificați care aparțin țărilor în curs de dezvoltare sau cei plecați din Ucraina) și mai puțin din UE, în timp ce emigrarea îi privește adesea pe lucrătorii calificați, susține Popa.

”Migrația net pozitivă este o corecție de piață utilă (apare când cererea de muncă e ridicată, iar salariile și condițiile de trai sunt atractive), dar se putea și mai bine. Ideal era să putem reține muncitorii calificați, susținând productivitatea, însă chiar și așa cum este, migrația net pozitivă este de preferat migrației net negative. Analiza prezintă mai multe soluții/politici de rezolvare pe termen mediu și lung”, își încheie Cristian Popa postarea pe LinkedIn.

Potrivit celui mai recent raport al BNR, cu toate că există unele semnale de ameliorare, deficitul de forță de muncă rămâne o problemă presantă, pregnant structurală, care poate fi rezolvată doar pe termen mediu și lung prin politici active în plan social, de la îmbunătățirea calității sistemului de învățământ și a capacității acestuia de a livra candidați cu o pregătire corespunzătoare cerințelor angajatorilor la îmbunătățirea calității vieții, astfel încât decizia de a avea copii și de a rămâne în țară să devină naturală.

Sinecuriști cu salarii de 5.000 de euro, concediați de Ministerul Finanțelor. Instituția de care n-ai auzit din care se hrăneau îmbuibații

”Provocările actuale ale pieței muncii, conturate în contextul celei de a patra revoluții industriale – aflată în plină desfășurare -, gravitează în jurul integrării noilor tehnologii bazate pe inteligența artificială, manipulării bazelor mari de date, robotizării și automatizării procesului de producție. Resursa umană este din ce în ce mai căutată pentru înzestrări necesare unor activități care solicită mai mult decât competențele elementare. În acest context, devine esențială rezolvarea problemelor structurale analizate, în special în ceea ce privește calitatea actului educațional și migrarea forței de muncă înalt calificate, pentru a forma și conserva o bază de candidați rezilientă (capabilă să facă față provocărilor actuale), cu implicații asupra majorității indicatorilor macroeconomici, de la potențial de creștere și competitivitate la stabilitatea prețurilor’‘, arată analiza BNR.

Potrivit cercetării, îmbătrânirea populației și variațiile în structura populației pe grupe de vârstă influențează în mod direct oferta de forță de muncă disponibilă pe termen mediu și lung. În România, populația cu vârsta de cel puțin 65 de ani a înregistrat o creștere constantă începând cu anul 2013, extinzându-se cu aproape 17% până în 2024.

Astfel, ponderea persoanelor vârstnice a ajuns la 20% din totalul locuitorilor în 2024 (față de 16,3% în 2013), în timp ce vârsta mediană a urcat la aproape 44 de ani comparativ cu 40,5 ani în 2013.

Deși populația totală și-a stopat declinul în ultimii ani, proiecțiile demografice realizate de Eurostat anticipează o reducere de aproape 10% până în 2035, se menționează în raport.

”Unele evoluții pozitive se observă totuși la populația tânără: ponderea persoanelor cu vârsta de până la 15 ani s-a îmbunătățit începând cu anul 2017, menținându-se peste media UE și în perioada recentă. Deși rata negativă a sporului natural s-a restrâns în ultimii doi ani, aceasta rămâne încă sub nivelul înregistrat în anul anterior izbucnirii pandemiei COVID-19, și anume -4,4% în 2023 față de -3,1% în 2019 (la aceleași momente, media europeană se plasa la -2,6%, respectiv -1,1%). Deși, per ansamblu, raportul de gen evidențiază o ușoară predominanță a femeilor în populație (în 2024, numărul acestora a fost cu aproape 6% mai mare decât cel al bărbaților), analiza pe grupe de vârstă arată că, până la 55 de ani, bărbații sunt majoritari”, se mai precizează în raport.

Cu toate că parcursul demografic actual, vizibil atât în plan național, cât și la nivelul altor țări europene, pare să afecteze sustenabilitatea ofertei de forță de muncă, există premise pentru atenuarea tendințelor. În acest sens, la sfârșitul anului 2023, Comisia Europeană a elaborat un set de instrumente recomandate țărilor din Europa în demersul fundamentării politicilor interne, ca răspuns la transformările demografice majore pe care le traversează, arată analiza BNR.

”Instrumentele sunt structurate în jurul a patru piloni principali: echilibrul viață personală-muncă (cu accent pe asigurarea accesului la servicii de îngrijire a copiilor în vederea reducerii inegalităților de gen), valorificarea potențialului tinerilor (în principal prin reducerea disparităților teritoriale), promovarea bunăstării generațiilor mai în vârstă (încurajarea îmbătrânirii active – prin programe de lucru flexibile – și în condiții bune de sănătate), respectiv gestionarea migrației (atragerea lucrătorilor non-UE și crearea unor condiții facile de viață pentru aceștia)”, se menționează în raportul BNR.