Augustin Zegrean este de părere că CCR are motive să respingă legea privind pensiile magistraților, după ce ÎCCJ a contestat-o: „O cale de atac este pe prevederi retroactive. Dacă pe asta merg, au șanse”

Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale, este de părere că legea care modifică sistemul pensiilor speciale, ce a fost atacată de ÎCCJ la Curtea Constituțională, poate fi respinsă din motive precum principiul neretroactivității sau pentru că a fost adoptată printr-o procedură excepțională și nu prin lege în Parlament.

Augustin Zegrean susține că CCR poate respinge legea privind reforma pensiilor speciale ale magistraților

Augustin Zegrean susține că nu a citit întreaga sesizare a ÎCCJ către CCR, însă mărturisește că „la ÎCCJ sunt juriști buni care pot găsi probleme de neconstituționale”. Ambele probleme invocate de fostul șef CCR se regăsesc în sesizarea făcută de Curtea Supremă, potrivit Hotnews.

„Sanșe sunt tot timpul dacă ne uităm la legile pe care le fac mai nou. Toate au probleme de constituționalitate fie la modalitatea de adoptare, fie la conținut. Nu am citit motivele pentru care o atacă la CCR, dar o cale de atac este pe prevederi retroactive. Dacă pe asta merg, au șanse”, afirmă Zegrean.

Citește și : ÎCCJ atacă la CCR reforma lui Bolojan cu pensiile magistraților. Curtea Supremă acuză Guvernul de abuz – DOCUMENT

Alte articole

Ilie Bolojan cedează presiunilor şi „îmblânzeşte” reforma pensiilor speciale: „Perioada de tranziţie să fie de 15 ani, procentul din salariu de 75%. Sper să aibă şanse mari să treacă”

Judecătoarea CCR Iulia Scântei recunoaște că nu are explicații clare pentru anularea alegerilor: ”Poate alte autorități ar fi trebuit să intervină și să detalieze înapoi. Poate trebuiau să vină niște răspunsuri mai complete”

Alte motive invocate, precum lipsa avizului CSM sunt catalogate de Zegrean drept „povești”, având în vedere că „inițiatorul nu are obligația să țină cont de el și nici să aștepte dacă nu-l dau la timp”.

O problemă constituțională ar fi că Guvernul își asumă răspunderea pe modificări asupra unei legi adoptate de Parlament, pe când procedura firească este ca aceste modificări să fie făcute tot printr-o lege în Parlament.

„Modalitatea de adoptare este discutabilă pentru că nu este o problemă pe care să o dai peste cap așa printr-o asumare a răspunderii. Legea nu a fost pusă în dezbaterea publică, nu a știut nimeni de ea. Modalitatea de adoptare a legilor este alta.

Asumarea răspunderii este a guvernului, aici e vorba de modificarea unei legi, iar legile sunt adoptate de Parlament. Bine ar fi fost să o dezbată în Parlament, dar Parlamentul nu a fost deloc interesat”, susține fostul președinte al CCR.

Situația este una excepțională, susține fostul șef CCR

Augustin Zegrean este de părere că trebuiau să existe discuții între puterea executivă și cea judecătorească și transmite că nu este normal să existe cinci asumări de răspundere într-o singură zi.

„Nu este o adoptare normală. Faptul că și-au asumat răspunderea pe cinci proiecte de lege într-o zi trebuie să dea de gândit. Asumarea răspunderii este o chestie absolut excepțională.

Citește și : Fraudă cu prejudiciu de peste 90 de milioane de lei descoperită de ANF Antifraudă şi DNA

Și la ordonanțe de urgență au fost cazuri pe care Curtea le-a respins pentru că nu se justifica urgența. Nu se poate să faci 5 asumări într-o zi. Nimeni nu s-a gândit vreodată că putem ajunge în această situație”, a adăugat fostul președinte CCR, în prezent avocat.

Legea privind reforma pensiilor speciale este singura care a fost adoptată până în prezent întrucât opoziția a ales să nu o atace printr-o moțiune de cenzură în termenul de trei zile de la asumarea răspunderi, iar celelalte patru proiecte au fost atacate prin moțiuni de cenzură.