România a pierdut 19 miliarde de euro cât a fost ținută la „poarta” Schengen. Costurile masive pe care le-a avut limitarea liberei circulații în UE

România a aderat oficial la Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime la 31 martie 2024. Ulterior, începând cu 1 ianuarie 2025, România a devenit membru deplin Schengen, prin ridicarea controalelor la frontierele terestre și prin asigurarea liberei circulații pentru transporturile rutiere.

Cum arăta România înainte de aderarea la Spațiul Schengen

La șase luni de la intrarea deplină în acest Acord, experții de la Gebrüder Weiss România au analizat impactul aderării asupra performanței operaționale, competitivității și perspectivelor de dezvoltare din sectorul transporturilor și logisticii.

Compania este activă de peste trei decenii în România și implicată direct în fluxurile logistice locale și internaționale și a construit analiza pe baza experienței, dar și pe ce a observațiilor din piață.

Înainte de aderarea la Schengen, transportul de marfă era afectat de un sistem logistic fragmentat, cu bariere administrative și proceduri vamale la frontierele externe ale Uniunii Europene.

Alte articole

Anunț important! Criza pensiilor lovește România: 80 de miliarde de lei lipsesc: „Va fi aproape imposibil să reușim să ne descurcăm”

Când trece România la ora de iarnă. Efectele pe care oamenii le pot resimți în primele zile după schimbare

Formalitățile birocratice și controalele amănunțite ale documentelor și mărfurilor generau timpi de așteptare între câteva ore și o zi, în funcție de complexitatea încărcăturii și de nivelul de vigilență al autorităților.

Citește și : ANAF ia la bani mărunţi gospodăriile ţărăneşti. Ce trebuie să ştie micii fermieri

Întârzierile perturbau programul de livrare și creșteau riscul nerespectării termenelor contractuale, iar transportul aerian de bunuri către statele Schengen era afectat de opriri și controale suplimentare în aeroporturile din afara spațiului.

Fiecare lot de marfă era verificat, ceea ce genera întârzieri, pierderi de conexiuni aeriene și cheltuieli suplimentare pentru depozitarea temporară. Operatorii erau obligați să angajeze echipe specializate pentru gestionarea documentelor la fiecare frontieră sau aeroport, ceea ce ridica costurile.

Potrivit Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România, pierderile provocate de neaderarea la Schengen între 2012 și 2023 s-au ridicat la 19 miliarde de euro. Transportatorii români s-au confruntat cu timpi de așteptare frecvenți de 20–30 de ore la granițele interne UE, uneori chiar trei zile, în special la frontiera cu Bulgaria.

Ce beneficii a adus aderarea la spațiul de liberă circulație

Eliminarea staționărilor a adus predictibilitate, eficiență și reducerea costurilor. Transportatorii beneficiază acum de un consum redus de combustibil, cheltuieli optimizate pentru șoferi și o scădere a amprentei de carbon asociată cu opririle prelungite.

Pentru Gebrüder Weiss, una dintre cele mai vizibile schimbări a fost eliminarea întârzierilor de 8–10 ore la granița cu Ungaria și de peste 8 ore la cea cu Bulgaria. Transportatorii pot acum alege rute directe prin statele Schengen, evitând punctele aglomerate precum Nădlac și reducând emisiile de CO2. Cheltuielile cu diurnele și cazarea șoferilor s-au redus, iar timpii de livrare pot fi planificați mai eficient.

Înainte de aderare, șoferii pierdeau în medie 40 de ore lunar la frontiere. Astăzi, pierd doar 10–15 ore. Economiile obținute pot fi reinvestite în modernizarea flotei, digitalizare și instruirea personalului.

În paralel, cererea pentru transport rutier a crescut cu circa 20%, pe fondul declinului temporar al transportului feroviar cauzat de lucrările de reabilitare a infrastructurii din România și Ungaria. Operatorii rutieri beneficiază acum de volume suplimentare și de o poziție consolidată în lanțurile logistice regionale.

„Pentru Gebrüder Weiss, această conjunctură înseamnă nu doar eficientizarea costurilor, ci și șansa de a valorifica o cerere aflată în ascensiune, printr-o rețea rutieră solidă, digitalizată și adaptată rapid la noile dinamici ale mobilității europene”, a explicat Sergiu Grăjdeanu, Business Unit Manager, Transport International în cadrul Gebrüder Weiss România.

Digitalizarea și circulația fără opreliști stimulează economia

Accesul rapid și predictibil către piețele vest-europene crește competitivitatea operatorilor români și atractivitatea rutelor de tranzit prin România. Țara devine parte a coridoarelor logistice Schengen, inclusiv Coridorul IX Pan-European, ceea ce atrage operatorii străini să folosească rutele est–vest prin România. Arad, Oradea și Timișoara capătă o importanță strategică în fluxurile internaționale de marfă, datorită proximității lor față de Ungaria și de alte rute europene.

Eliminarea controalelor fizice este însoțită de o digitalizare accelerată. Documentele clasice sunt înlocuite cu soluții precum e-CMR, e-Factura, e-Transport și e-Sigiliu, care permit monitorizarea în timp real a mărfurilor. Conectarea la Sistemul de Informații Schengen aduce un schimb rapid de date, dar și obligații sporite pentru operatori.

Respectarea regulilor europene privind siguranța rutieră, timpii de condus și utilizarea tahografelor digitale impune investiții în digitalizare, instruirea personalului și adaptarea procedurilor interne.

Chiar dacă frontierele fizice au dispărut, controalele punctuale continuă să existe, generând confuzii privind cadrul legal. Diferențele de interpretare între state complică gestionarea documentelor și a normelor referitoare la timpii de conducere și odihnă. În plus, există neclarități privind verificarea documentelor șoferilor în cursele transfrontaliere.

Pentru a face față acestor provocări, operatorii și autoritățile au implementat măsuri de ajustare tehnologică și procedurală, inclusiv integrarea sistemelor informatice vamale în rețelele Schengen.

Aderarea la Schengen a dezvoltat piața de transport din România

Aderarea la Schengen este un catalizator pentru dezvoltarea pieței de transport și logistică din România. Contextul actual favorizează atragerea de investiții în infrastructură și dezvoltarea de parcuri logistice lângă coridoarele rutiere și feroviare.

Vestul României are șanse să devină un nod logistic prin terminale de cross-docking și centre de consolidare a mărfurilor, conectate la piețele din Germania, Italia și Austria.

Citește și : Noul an şcolar a adus comenzi de 1.000 de lei pe Glovo. Cerere mare pentru flori şi instrumente de scris

Companiile din automotive, electronice și bunuri de consum caută deja alternative pentru relocarea producției în Europa Centrală și de Est. România are avantajul accesului rapid la piața unică, al costurilor competitive și al unei forțe de muncă calificate. Portul Constanța poate deveni un punct central al rețelelor maritime, conectând prin transport rutier și feroviar Europa Centrală și de Vest.

„Aderarea la Schengen nu a eliminat toate obstacolele, dar a deschis un cadru esențial pentru competitivitate și eficiență. Pentru industria de transport și logistică, este un moment-cheie care oferă oportunitatea de a accelera modernizarea și de a implementa politici sustenabile pentru reducerea emisiilor și consumului de carburant. Deși provocările rămân, mai ales în zona reglementărilor, noul context aduce claritate, viteză și coerență în lanțurile logistice internaționale”, a subliniat Viorel Leca.