Septembrie 2025 în Top 3 luni fierbinţi din istoria aceleiaşi perioade. Vremea extremă din vara anului 2025 a costat Europa o sumă uriașă.

Octombrie a venit cu un val de aer polar, dar septembrie 2025 a fost din nou în topul lunilor călduroase din istoria măsurătorilor. La fel ca lunile iulie şi august care au precedat-o, septembrie 2025 a fost a treia lună septembrie cea mai caldă, nu departe de recordul din 2023 şi de a doua lună septembrie cea mai caldă din 2024, a indicat Copernicus într-un comunicat.

Luna septembrie, cu o temperatură medie de 16,11 °C, a fost cu 1,47 °C peste perioada preindustrială (1850-1900), înainte ca clima să se încălzească în mod durabil sub efectul activităţii umane.

EXCLUSIV Mircea Duțu critică reacția autorităților la codul roșu de ciclon: „ANM a prezentat niște cifre, dar nu suficient de sigure”

„Contextul global al temperaturilor rămâne acelaşi, cu valori obstinatamente ridicate pe uscat şi la suprafaţa mărilor, reflectând influenţa continuă a acumulării de gaze cu efect de seră în atmosferă”, a comentat Samantha Burgess, strateg climatic la Copernicus.

Alte articole

„Copilul-minune” al României: Eduard Ștefan a cucerit SUA la 11 ani, a adus aurul la Caracal

EXCLUSIV Deșertul România! Peste 30% din suprafața agricolă a țării este deja afectată de aridizare sau deșertificare! De ce în 20 de ani căldura va lovi devastator economia țării și de ce nimeni nu prevede asta! România a pierdut aproape 100.000 de hectare de sol fertil din cauze naturale!

Cele mai mari călduri, comparativ cu măsurătorile care datează din 1940, au afectat o parte din Europa, ţările nordice şi Europa de Est, de la ţările baltice până la Balcani.

„În afara Europei, temperaturile au fost cele mai ridicate faţă de mediile înregistrate în Canada, în anumite părţi ale Groenlandei, în extremitatea nord-vestică a Siberiei şi în regiunile costiere învecinate, precum şi în vaste regiuni ale Antarcticii”, a adăugat Copernicus.

Acest program ştiinţific al Uniunii Europene publică rapoarte meteorologice lunare pentru întreaga planetă, pe baza unor analize care combină măsurători satelitare, observaţii la sol şi modele climatice. Datele, care acoperă ultimii 85 de ani, permit măsurarea lună de lună a tendinţei de creştere a temperaturilor pe Pământ.

În ceea ce priveşte precipitaţiile, Copernicus a înregistrat ploi deosebit de abundente în multe regiuni din Europa, atât în Scandinavia, cât şi în Italia, Croaţia, Spania sau pe coasta de est a Mării Negre.

În schimb, ţările de pe continentul american (Canada, Statele Unite, Mexic, Brazilia şi Uruguay), partea asiatică a Rusiei şi nordul subcontinentului indian au cunoscut o lună septembrie mult mai uscată decât de obicei.

Vara anului 2025 a fost marcată de valuri de caniculă, secetă și inundații. Fenomenele extreme au provocat economiei europene pierderi de 43 de miliarde de euro, citate de The Guardian.

Impactul imediat asupra economiei al unei singure veri brutale, marcată de caniculă, secetă și inundații, s-a ridicat la 0,26 % din producția economică a UE în 2024, potrivit unui studiu publicat luna aceasta.

Studiul, condus de economista Sehrish Usman de la Universitatea din Mannheim (Germania), cu doi coautori de la Banca Centrală Europeană, se bazează atât pe date meteorologice, cât şi pe modele economice pentru a estima pagubele provocate de evenimentele meteorologice extreme.

Studiul estimează că, până în 2029, costurile macroeconomice generate de dezastrele din vara anului 2025, care acum sunt de 43 de miliarde de euro, ar putea ajunge la 126 de miliarde de euro.

Vezi și EXCLUSIV. Mircea Duţu explică anomaliile vremii: Coliziunea între o masă de vapori calzi cu un front de aer polar a adus superciclonul de Cod Roşu”. Un sistem uriaş de curenţi oceanici ar putea anunţa o „mică eră glaciară”

Cele mai mari pagube au fost înregistrate în Cipru, Grecia, Malta și Bulgaria, fiecare dintre aceste țări suferind pierderi care depăşesc 10 miliarde de euro în acest an. Acestea au fost urmate de alte țări, printre care Spania, Italia și Portugalia. Iar cifrele, spun autorii studiului, sunt subestimate, fiindcă nu iau în considerare efectele cumulative (valurile de căldură şi seceta coexistă adesea) şi alte repercusiuni ale schimbărilor climatice, cum ar fi incendiile.

„Costurile reale ale fenomenelor meteorologice extreme se relevă treptat pentru că aceste evenimente afectează viețile și mijloacele de trai printr-o gamă largă de canale care depășesc impactul inițial”, a declarat Sehrish Usman, economist la Universitatea din Mannheim și autorul principal al studiului.

Stéphane Hallegatte, economistul șef pe probleme climatice al Băncii Mondiale, care nu a participat la studiu, a declarat că acesta confirmă faptul că impactul economic al fenomenelor meteorologice extreme este mai amplu decât efectele directe și durează mai mult decât își imaginează oamenii.

numite părţi ale Antarcticii, în China, pe peninsula coreeană, în Japonia şi în Orientul Mijlociu”, a adăugat Copernicus.

În ultimele trei luni (iunie-august), emisfera nordică a înregistrat cea mai puternică încălzire în comparaţie cu era preindustrială, iar „cele mai mari anomalii peste medie au fost înregistrate în Asia”, a adăugat el.

Cea mai caldă lună măsurată vreodată la nivel mondial rămâne iulie 2023, în timp ce cea mai rece este cea cu care începe seria Copernicus, în ianuarie 1940.

Diana Buzoianu, despre fenomenul deşertificării: Mişcarea extremistă vine şi spune: nu credeţi voi balivernele cu schimbările climatice. Şi atunci oamenii nici nu vor să aplice pentru fondurile europene pe împăduriri
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat, referindu-se la măsurile de combatere a deşertificării, că unii oameni refuză să aplice pentru fondurile europene pe împăduriri, pentru că ei consideră schimbările climatice nişte ”baliverne”, aşa cum susţin mişcările extremiste.

Diana Buzoianu a declarat, miercuri seară, la Antena 3, că vede un viitor sumbru, inclusiv pentru siguranţa alimentară a României, din cauza problemelor care apar cu deşertificarea în sudul ţării.

”Ne uităm pe zona de sud, noi vedem că deja de ani de zile dăm subvenţii peste subvenţii pentru că recoltele se usucă în faţa secetei. Şi nu mai ştim cum să facem faţă, practic, unui fenomen care, atenţie, problema este că nu este acceptat la nivel naţional. Pentru că toată mişcarea extremistă, de exemplu, vine şi spune: nu credeţi voi balivernele cu schimbările climatice. Că asta e o chestie ciclică şi că anul ăsta e un pic mai cald, dar nu e nicio problemă. Şi atunci oamenii nici nu vor să aplice, mulţi dintre ei, pentru fondurile europene pe împăduriri”, a afirmat ministrul Diana Buzoianu.

Ea a precizat că, până nu a fost crescută cu 40 la sută subvenţia la împăduriri, oamenii nu au aplicat pentru proiectele europene.

”În doi ani de zile s-au împădurit doar 9.000 de hectare dintr-o ţintă de 26.000 de hectare. Comisia Europeană văzând asta ne-a scăzut ţinta, ne-a luat din bani, ne-au zis 18.000 de hectare maxim vă credem că mai împăduriţi. Ne-au spus că în anul în care a rămas până la finalizarea PNRR-ului, puteţi să mai dublaţi cel mult împăduririle. Eu vreau să facem mai mult de atât”, a spus ministrul Mediului.

Ea consideră că în zonele unde se manifestă fenomenul deşerficării problemele se vor acutiza.

”Deci, noi încă nu înţelegem. Zonele care se deşertifică nu înseamnă doar că nu mai sunt recolte. Înseamnă că oamenilor de acolo le va fi aproape imposibil să trăiască, vor trăi în subzistenţă pentru că nu vor mai avea nici măcar posibilitatea să-şi facă propriile venituri. Deci nu este joacă. Eu m-am luptat cu tot ce am avut ca să creştem cât mai mult numărul de hectare acceptate de Comisia Europeană”, a adăugat Diana Buzoianu.