Fondurile de pensii facultative aveau active în valoare de 6,59 miliarde de lei, la finalul lunii august 2025, în creștere cu 20%, comparativ cu nivelul înregistrat la aceeași dată a anului anterior, conform unui raport al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Citeşte şi
”Cele mai multe investiții au fost efectuate local (95%), majoritatea fiind denominate în lei (87%)”, se arată în raport. Valoarea contribuțiilor virate în luna august a fost de 79 milioane de lei, în timp ce contribuția medie a fost 167 de lei.
Titlurile de stat dețineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 4,2 miliarde de lei, respectiv 63,8%. Pe locul doi se aflau acțiunile, cu 1,76 miliarde de lei (26,8%).
Pensii facultative, creştere masivă în plină criză: plus 21% în luna mai
Fondurile de investiții se situau pe locul trei din acest punct de vedere, cu 223,81 milioane de lei, respectiv 3,4% din totalul activelor.
Potrivit datelor ASF, fondurile de pensii facultative aveau 939.280 de participanți, în luna august 2025.
Pe Pilonul III sunt active următoarele fonduri de pensii: Azt Moderato, Azt Vivace, BCR Plus, Pensia Mea Plus, Esențial, NN Activ, NN Optim, Pensia Mea, Raiffeisen Acumulare și Stabil.
Şi pensiile din Pilonul II ar putea fi mai mari. O inițiativă legislativă prevede ca firmele să poată vira pentru fiecare angajat până la 150 de euro în plus pe lună față de contribuția obligatorie din prezent, care e 4,75% din salariul brut. Plata ar urma să fie deductibilă pentru companiile care aleg să facă asta, iar angajații spun că banii în plus, mai ales la bătrânețe, nu strică niciodată.
Potrivit Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), la finalul lunii iunie 2025, fondurile din Pilonul II aveau active în valoare de 170,8 miliarde lei, ceea ce înseamnă o creştere cu 19% faţă de nivelul din iunie 2024.
Potrivit datelor oficiale, în anul 2070 pensia de stat va acoperi doar 24% din ultimul salariu. Asta înseamnă că un român care câștigă astăzi 5.000 de lei lunar ar urma să primească la pensie în jur de 1.200 de lei. Matematica nu negociază cu speranța – iar iluziile legate de un stat protector se prăbușesc sub greutatea cifrelor.
Pe fondul îmbătrânirii accelerate a populației, scăderii natalității și exodului tinerilor, raportul dintre contribuabili și pensionari se va înrăutăți dramatic: de la 3 la 1 astăzi, spre 1,5 la 1 în unele regiuni până în 2070. Concluzia experților este clară: sistemul actual nu mai poate susține un trai decent pentru generațiile viitoare.
Pilonii 1, 2 și 3 – buni, dar insuficienți
În cadrul emisiunii, specialiștii au analizat cele trei forme de economisire existente – Pilonul 1 (pensia publică), Pilonul 2 (pensia privată obligatorie) și Pilonul 3 (pensia privată facultativă). Deși randamentele fondurilor din Pilonul 2 au fost pozitive – în jur de 3,47% real între 2008 și 2023 – contribuțiile sunt prea mici (doar 4,75% din venituri) pentru a asigura o bătrânețe confortabilă.
Chiar și adăugând Pilonul 3, cu avantajul său fiscal de până la 400 de euro deductibili anual, proiecțiile rămân îngrijorătoare. Pentru un tânăr de 28 de ani care câștigă 5.000 de lei, toate cele trei piloni cumulați ar aduce la pensie aproximativ 3.200 de lei lunar, adică puțin peste jumătate din venitul actual.
Pilonul 4 – soluția personală pentru o bătrânețe demnă
Fără Pilonul 4 – adică propriul plan de economisire și investiție – viața la pensie va fi tristă, avertizează realizatorii „Pastilei Financiare”. Acest „pilon personal” presupune ca fiecare să aloce 10–20% din veniturile lunare către investiții administrate individual, într-un portofoliu diversificat: ETF-uri globale, obligațiuni și companii mari plătitoare de dividende.
Cu investiții lunare de 1.000 de lei, la un randament mediu de 8–10% pe an, un român ar putea acumula până la 600.000 de lei până la vârsta pensionării – suficienți pentru a adăuga 2.000 de lei lunar la pensia publică și privată. Soluția nu e complicată, ci ține de disciplină și de o schimbare de mentalitate.