Nicolae Bănicioiu achitat pentru trafic de influenţă. Fostul ministru scapă şi de confiscare a 1,3 milioane de lei

UPDATE: Magistraţii care au decis achitarea fostului ministrul Nicolae Bănicioiu apreciază că Parchetul nu a administrat vreo probă fiabilă şi nu a reuşit să dovedească, dincolo de orice dubiu, că acesta avea o influenţă reală asupra ministrului Sănătăţii şi că această influenţă a fost exploatată în mod intenţionat. În plus, declaraţiile martorilor denunţători – Dorin Cocoş şi Mihaela Irimescu – au fost neconcordante, multe dintre discuţiile dintre ei fiind purtate ştiind că erau supravegheaţi tehnic. În ceea ce priveşte apărarea lui Bănicioiu, instanţa a apreciat că este ” neechivocă şi credibilă”.

”În esenţă, prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că inculpatul BĂNICIOIU NICOLAE, în calitate de Ministru al Tineretului şi Sportului în Guvernul României, într-o zi din perioada 21.12.2012 – 14.01.2013, a acceptat promisiunea formulată de martorii Cocoş Dorin şi Irimescu Mihaela, ca în schimbul obţinerii unor sume de bani cu titlu de dividende de la societăţile comerciale Hemos Med S.R.L. şi Disan Ortomed S.R.L., să îşi exercite influenţa asupra Ministrului Sănătăţii în vederea menţinerii în funcţie a unor manageri de spitale sau de numire în aceste funcţii a unor persoane apropiate martorilor, în funcţie de interesele acestora”, se arată în sentinţa magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Înalta Curte Completul de 5 Judecători, în opinie majoritară, ”consideră că esenţa analizei în prezenta cauză constă în evaluarea credibilităţii probelor administrate în apărare şi în acuzare în scopul de a se stabili dacă standardul probei dincolo de orice îndoială rezonabilă este satisfăcut în cauză pentru a se reţine temeinicia acuzaţiei formulate de procuror”.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis achitarea fostului ministru Nicolae Bănicioiu pentru trafic de influenţă şi ridicarea măsurilor asiguratorii dispuse în cazul acestuia, respectiv să nu îi mai fie confiscată suma de 1,3 milioane de lei. Decizia instanţei este definitivă. Magistraţii au transmis că ambele complete de judecată au constat că nu sunt întrunite condiţiile pentru atragerea răspunderii penale şi subliniază că nu este necesară doar formularea unei acuzaţii penale ci este necesară probarea acesteia. ”Indiferent de presiunea şi emoţia publică creată de formularea acuzaţiei, instanţele judecătoreşti nu pot să acţionează decât în limitele legii ca o garanţie a statutului de drept”, au transmis magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Alte articole

ICCJ îi strică Crăciunul lui Sorin Oprescu. Ce a decis Înalta Curte în dosarul fostului primar

CCR dezbate sesizarea de neconstituţionalitate depusă de ICCJ cu privire la legea pensiilor magistraţilor. UPDATE: Decizia privind tăierea pensiilor magistraţilor, amânată până pe 28 decembrie

Victor Ciutacu, plângere penală pe numele lui Cristian Rizea: „M-a măscărit public cât l-au suportat ecranele tv și netul”

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, luni, să admită apelurile declarate de Nicolae Băniciou şi Alexandra Cătălina Furtună împotriva deciziei din 3 octombrie 2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

”Desfiinţează, în parte, sentinţa penală atacată şi, rejudecând: (…) achită pe inculpatul Bănicioiu Nicolae pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 şi a art.5 din Codul penal”, se arată în minuta instanţei.

De asemenea, ÎCCJ a decis achitarea Alexandrei Cătălina Furtună, pentru complicitate la trafic de influenţă.

”Înlătură dispoziţia confiscării de la inculpatul Bănicioiu Nicolae a sumelor de 895.127,91 lei, reprezentată de dividende aferente anului 2013, distribuite de S.C. Hemos Med S.R.L. şi 396.994,21 lei, reprezentată de dividende aferente anului 2013, distribuite de S.C. Disan Ortomed S.R.L., bani primiţi de inculpat în schimbul traficării influenţei în intervalul 26.02.2014 – 27.10.2014. Ridică măsurile asiguratorii dispuse faţă de inculpatul Bănicioiu Nicolae în dosarul nr. 528/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, menţinute anterior în cauză prin încheierea din 14.06.2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, în limita sumei confiscate, respectiv 1.292.122,12 lei şi prin sentinţa penală apelată”, a mai decis Înalta Curte.

Nou mandat de arestare pe numele lui Sorin Oprescu, emis de urgenţă. Ministrul Justiţiei vrea cu orice preţ aducerea în ţară a fostului primar: „Hotărârea a rămas una de condamnare la o pedeapsă semnificativă”

De asemenea, judecătorii Înaltei Curţi au mai hotărât să respingă ca nefondat apelul declarat de procurorii DNA.

Decizia instanţei este definitivă.

Magistraţii Înalte Curţi au transmis, într-un comunicat de presă, că, pe parcursul dosarului, ambele complete de judecată au constat că nu sunt întrunite condiţiile pentru atragerea răspunderii penale, nici unul dintre judecători neoptând pentru soluţie de condamnare.

”Din analiza acestei speţe se desprinde cu claritate faptul că nu este necesară doar formularea unei acuzaţii penale ci este necesară probarea acesteia în condiţiile unei justiţii înfăptuite în condiţiile unui stat de drept”, au transmis magistraţii.

Potrivit acestora, nimeni nu poate să fie condamnat dacă nu sunt probe concludente care să confirme vinovăţia. ”Trimiterea în judecată fără probe suficiente afectează încrederea în justiţie, fie încrederea în parchete fie în instanţele judecătoreşti, mai cu seamă în cazurile care suscită interes mediatic. Este important ca urmărirea penală să fie făcută cu diligenţă, în condiţii de deplină legalitate cu respectarea tuturor normelor procesuale şi de maniera a asigura standardele statului de drept”, a mai arată în comunicatul de presă.

Magistraţii apreciază că, ”indiferent de presiunea şi emoţia publică creată de formularea acuzaţiei, instanţele judecătoreşti nu pot să acţionează decât în limitele legii ca o garanţie a statutului de drept”.

”Tocmai aceste elemente diferenţiază sistemele judiciare din societăţile democratice consolidate şi anume garanţia procesului echitabil (…)  adevărul juridic îl stabileşte numai instanţa de judecată şi numai în limita legii. Deşi sunt unii formatori de opinie care s-au arătat nemulţumiţi de soluţiile pronunţate în căile de atac comparându-le cu soluţiile iniţiale sau cu acuzaţiile acuzării, pentru informarea corectă a opiniei publice reamintim faptul că instanţele de control au ultimul cuvânt în ce priveşte stabilirea adevărului juridic. De altfel acesta este si considerentul pentru care legiuitorul a stabilit existenţa căilor de atac, atât ordinare cât şi extraordinare. Rolul judecătorului nu este acela de a da satisfacţie emoţiilor din jurul unui caz mediatizat, ci de a stabili adevărul juridic raportat strict la lege, iar Instanţa supremă aplică cu stricteţe aceste obligaţii profesionale”, mai arată magistraţii.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus trimiterea în judecată, în 2021, în stare de libertate, a lui Nicolae Bănicioiu, la data faptelor ministru al Tineretului şi Sporturilor, respectiv ministru al Sănătăţii, pentru trafic de influenţă şi luare de mită, şi a unei persoane fizice, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită.

DNA arăta, în rechizitoriu, că, în perioada 21 decembrie 2012 – 7 aprilie 2015, când ocupa funcţia de ministru al Tineretului şi Sporturilor, respectiv în legătură cu această calitate după ce nu a mai ocupat acea funcţie, Bănicioiu ar fi acceptat promisiunea a doi oameni de afaceri (martori în dosar) şi ulterior ar fi primit în numerar, de la unul din cei doi oameni de afaceri, suma totală de 1.292.122 lei reprezentând dividende aferente anului 2013 distribuite de două societăţi comerciale care comercializau bunuri către spitale publice/institute.

Procurorii susţin că, în schimb, Bănicioiu ar fi promis că îşi va exercita influenţa asupra ministrului Sănătăţii de la acea vreme, astfel încât să îl determine să îndeplinească sau să nu îndeplinească acte ce intrau în îndatoririle acestuia de serviciu, adică menţinerea în funcţia de manager/prelungire interimat/nerevocarea din funcţia de manager a persoanelor din conducerea a 5 spitale publice/institute din municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, cu care firmele controlate de oamenii de afaceri derulau relaţii comerciale profitabile, sau numirea pe funcţia de manager a acelor spitale publice/institute a unor persoane apropiate oamenilor de afaceri.